Curtea Constituțională a României a publicat motivarea deciziei adoptate cu majoritate de șase la trei referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul judiciar. În urma acestei etape, actul normativ își continuă traseul legislativ și merge la președintele Nicușor Dan pentru promulgare.
CCR a respins sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), declarând legea constituțională.
CCR explică limitele controlului de constituționalitate
În documentul publicat, judecătorii constituționali subliniază cadrul strict al analizei efectuate.
„Curtea reține că este învestită (…) astfel încât se va pronunța numai în limitele sesizării, fără a adăuga nici critici și nici motive de neconstituționalitate din oficiu”.
CCR precizează că nu poate rescrie legea și nu poate evalua oportunitatea politicilor publice.
Sesizarea CJUE, respinsă ca inadmisibilă
Un punct important din motivare vizează solicitarea privind Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
„procedura de sesizare a CJUE (…) reprezintă un mecanism de cooperare între CJUE și instanțele statelor membre”.
Curtea explică rolul CJUE:
„CJUE nu este chemată să se pronunţe asupra conformității unei norme de drept intern cu dispozițiile dreptului Uniunii şi nici să furnizeze avize consultative cu caracter general”.
CCR indică și condiția esențială pentru o trimitere preliminară:
„admisibilitatea unei întrebări preliminare presupune, între altele, o cauză pendinte pe rolul unei instanțe naţionale şi utilitatea reală a răspunsului oferit de CJUE”.
Procedura angajării răspunderii Guvernului
În ceea ce privește critica extrinsecă, CCR reiterează standardul constituțional.
Procedura este definită drept una excepțională, care „presupune ocolirea dezbaterii parlamentare”.
Curtea arată că aceasta poate fi utilizată „în mod temperat şi moderat şi doar în condițiile unei nevoi stringente de reglementare”.
Argumentele economice invocate în motivare
CCR justifică urgența prin datele prezentate în expunerea de motive.
„Comisia Europeană a emis Decizia 3.490 din 28 mai 2025 prin care a stabilit suspendarea plății unei sume de 869 de milioane de euro din cadrul Planului Național de Redresare şi Reziliență”.
Curtea menționează contextul macroeconomic:
deficit de 9,3% din PIB în 2024
datorie publică de 54,8% din PIB
„cheltuielile statului român cu dobânzile aferente datoriei publice (…) ajungând doar pentru anul 2024 la o valoare absolută de peste 8 miliarde euro”.
În acest context, CCR concluzionează că măsura a fost „o măsură luată in extremis”.
Structura pensiilor în sistemul judiciar
Curtea descrie arhitectura sistemului de pensii.
„Personalul din sistemul justiției beneficiază, ca orice angajat, de o pensie publică de natură contributivă (…) și de o pensie administrată privat”.
CCR subliniază fundamentul constituțional distinct al pensiei de serviciu:
„suplimentul acordat de stat (…) nu are ca temei constituțional art.47 alin.(2) Constituție, ci art.124 alin.(3) din Constituție”.
Concluzia Curții:
„pensia de serviciu nu este eliminată (…) ci este reaşezată pe o bază exclusiv necontributivă”.
Clarificări privind noțiunile juridice criticate
CCR respinge criticile privind sintagma „vechime totală în muncă”.
„vechimea în muncă nu se confundă cu stagiul de cotizare reglementat de Legea nr.360/2023. Prin urmare, sintagma criticată este clară, precisă şi previzibilă”.
De asemenea, Curtea interpretează oficial termenul „data pensionării”:
„aceasta se referă la data eliberării din funcție prin pensionare”.
Mecanismul de tranziție pe 16 ani
CCR validează soluțiile tranzitorii.
„dispozițiile (…) cuprind măsuri tranzitorii care se întind pe un interval temporal de 16 ani”.
Curtea precizează că această abordare „nu încalcă Decizia Curţii Constituționale nr.467”.
Standardele CJUE privind independența justiției
Motivarea face trimitere explicită la jurisprudența europeană.
„CJUE a statuat că «faptul că judecătorii în activitate au garanția că vor primi, după pensionare, o pensie suficient de ridicată este de natură să îi protejeze împotriva riscului de corupție»”.
CCR explică mecanismul bazei de calcul:
„baza de calcul stabilită (…) este venitul brut (…) determinat ca medie (…) din ultimele 60 de luni”.
Curtea subliniază limitele competenței sale:
„nu are competenţa de a stabili nici valoarea nominală de referință (…) și nici valoarea procentuală”.
Comparația valorilor pensiilor
CCR introduce un criteriu considerat relevant:
„pensia medie din sistemul public (…) este de 2.778 lei, în timp ce (…) pensia medie netă lunară a unui judecător va fi cuprinsă între 19.268 şi 11.310 lei”.
Acest raport este definit drept „criteriu obiectiv şi rațional”.
Bonificațiile și opțiunea legislativă
CCR validează eliminarea bonificației de 1%.
„nu a stabilit că aceasta este un beneficiu intrinsec (…) şi că ar fi un element sine qua non”.
Concluzia:
„această bonificație poate fi eliminată, fiind rezultatul unei opțiuni legislative”.
Dreptul de proprietate și cuantumul pensiei
Curtea clarifică protecția juridică a pensiilor.
„Dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum”.
„cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil”.
CCR amintește marja statului:
„statele dispun de o marjă largă de apreciere în reglementarea politicii lor sociale”.
Actualizarea pensiilor de serviciu
CCR validează revenirea la regula generală.
„Eliminarea unei forme speciale de actualizare (…) care are drept consecință revenirea la regula generală (…) nu contravine securității juridice”.
Curtea invocă jurisprudența CEDO:
„Khoniakina împotriva Georgiei”.
Legea intră în etapa promulgării
Publicarea motivării încheie procedura constituțională.
Legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraților merge la promulgare.
