În februarie 1989, președintele Republicii Islamice Iran, Ali Khamenei, a efectuat o vizită oficială în România, fiind primit cu onoruri de stat de președintele Nicolae Ceaușescu și conducerea de la București. Evenimentul a rămas în istorie drept unul dintre ultimele demersuri diplomatice majore ale regimului comunist român, înainte de prăbușirea acestuia în decembrie 1989.
La momentul vizitei, Khamenei ocupa funcția de președinte al Iranului. La doar câteva luni distanță, după moartea fondatorului Republicii Islamice, Ayatollah Ruhollah Khomeini, acesta a fost ales Lider Suprem al Iranului, poziție din care a influențat decisiv politica iraniană până în prezent.
Vizita de la București a fost una dintre ultimele întâlniri de rang înalt dintre regimurile iranian și român înainte de schimbările dramatice din 1989, când Nicolae Ceaușescu era înlăturat de la putere, iar Khamenei devenea ulterior Ayatollahul Iranului.
Scopul vizitei: „extinderea colaborării pe diverse planuri”
Programată oficial pentru consolidarea cooperării bilaterale, vizita a avut ca obiectiv „extinderea colaborării pe diverse planuri”, inclusiv economice, tehnico-științifice și culturale.
Cele două state se confruntau la acea vreme cu o izolare accentuată pe scena internațională a Războiului Rece, iar apropierea diplomatică reprezenta o strategie de diversificare a relațiilor externe și de diminuare a presiunilor marilor puteri.
Ce a vizitat Ali Khamenei în București
Khamenei a fost întâmpinat pe aeroport cu salve și onoruri militare, trecând apoi în revistă garda de onoare împreună cu Nicolae Ceaușescu.
Imaginile de arhivă îl surprind pe liderul iranian vizitând stația de metrou Aviatorilor și circulând cu metroul bucureștean, o premieră pentru un lider străin la acea vreme.
În program au fost incluse și vizite la șantierele Casei Poporului, aflată încă în construcție în 1989, precum și la alte obiective urbanistice importante din Capitală.
Discuțiile oficiale de la Palatul Consiliului de Stat
Întrevederile dintre Nicolae Ceaușescu și Ali Khamenei au avut loc la Palatul Consiliului de Stat și s-au concentrat pe consolidarea cooperării economice și extinderea schimburilor comerciale.
Presa vremii a prezentat vizita drept o oportunitate de aprofundare a relațiilor bilaterale și de deschidere a unor noi direcții de colaborare.
Relațiile româno-iraniene din perioada comunistă erau marcate de schimburi economice consistente. România importa produse energetice din Iran, care era printre principalii furnizori de țiței. Această colaborare transforma Iranul într-unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai României în acea perioadă.
sursa foto: Arhiva Agerpres
Agenda discuțiilor a inclus:
intensificarea schimburilor comerciale și economice,
colaborarea tehnico-științifică,
cooperarea culturală și educațională,
poziții comune privind pacea în Orientul Mijlociu și respectarea rezoluțiilor internaționale privind Golful.
Din punct de vedere politic, întâlnirile reflectau dorința ambelor părți de a-și extinde influența diplomatică într-un context internațional tensionat, dominat de competiția dintre marile puteri ale Războiului Rece.
Moartea ayatollahului Ali Khamenei în atacurile din 2026
Posturile de televiziune de stat din Iran au confirmat duminică dimineață, 1 martie 2026, moartea ayatollahului Khamenei, citând o declarație a Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului.
„Liderul și Imamul musulmanilor, Eminența Sa Ayatollahul Seyyed Ali Hosseini Khamenei, pe calea susținerii exaltării sanctuarului sacru al Republicii Islamice Iran, s-a alăturat Împărăției Cerești Supreme”, au anunțat televiziunile iraniene.
Potrivit informațiilor transmise, fiica, nepoata, nora și ginerele răposatului lider suprem au fost și ei uciși în atacurile americane și israeliene asupra Iranului.
Autoritățile iraniene au declarat trei zile de doliu național.
Astfel, figura lui Ali Khamenei rămâne legată atât de unul dintre ultimele momente diplomatice ale regimului Ceaușescu, cât și de una dintre cele mai dramatice etape din istoria recentă a Iranului.
