Tensiunile dintre Rusia și Finlanda cresc după ce guvernul de la Helsinki a anunțat că analizează ridicarea interdicției privind prezența armelor nucleare pe teritoriul țării. Kremlinul a reacționat imediat, avertizând că o astfel de decizie ar putea reprezenta o amenințare directă pentru Rusia și ar putea genera măsuri de răspuns din partea Moscovei.
Declarațiile vin într-un context geopolitic tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de schimbările majore în arhitectura de securitate a Europei.
Rusia acuză Finlanda că amplifică tensiunile în Europa
Kremlinul a criticat dur planurile Finlandei privind modificarea legislației legate de armele nucleare, susținând că o astfel de decizie ar duce la escaladarea tensiunilor pe continentul european.
Kremlinul a declarat vineri că planurile Finlandei de a ridica interdicţia la prezenţa armelor nucleare pe teritoriul său amplifică tensiunile în Europa şi reprezintă o potenţială ameninţare pentru Rusia, care ar putea riposta dacă o astfel de desfăşurare ar avea loc.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis un mesaj ferm în timpul conferinței zilnice de presă.
„Este o declaraţie care duce la escaladarea tensiunilor pe continentul european”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, în cadrul conferinţei de presă zilnice.
Oficialul rus a avertizat că decizia ar putea transforma Finlanda într-o țintă strategică.
„Această declaraţie nu face decât să sporească vulnerabilitatea Finlandei, o vulnerabilitate provocată de acţiunile autorităţilor finlandeze. Prin amplasarea de arme nucleare pe teritoriul său, Finlanda începe să ne ameninţe. Iar dacă Finlanda ne ameninţă, vom lua măsurile corespunzătoare”, a avertizat Dmitri Peskov.
Finlanda își schimbă strategia după aderarea la NATO
Finlanda are una dintre cele mai lungi frontiere terestre cu Rusia și, timp de decenii, a adoptat o politică de neutralitate militară.
Finlanda, care are o frontieră extinsă cu Rusia, şi-a menţinut neutralitatea în timpul Războiului Rece, dar a decis aderarea la NATO în 2023 ca răspuns la războiul Rusiei în Ucraina.
După aderarea la Alianța Nord-Atlantică, autoritățile de la Helsinki au început să analizeze noi măsuri de securitate, inclusiv posibilitatea de a permite staționarea armelor nucleare pe teritoriul național.
Guvernul finlandez a anunţat joi că intenţionează să ridice interdicţia de lungă durată privind prezenţa armelor nucleare pe teritoriul ţării, într-un demers care ar putea deschide calea pentru staţionarea acestora în timp de război, relatează Reuters şi AFP, citate de Agerpres.
Autoritățile finlandeze spun că această măsură este analizată pentru a se alinia strategiei de descurajare a NATO.
Helsinki a explicat că ia în considerare această posibilitate pentru a se alinia politicii de descurajare a NATO.
Guvernul de la Helsinki vrea modificarea legislației
Executivul finlandez propune schimbări legislative care ar permite utilizarea armelor nucleare în anumite condiții strict legate de apărarea țării.
Propunerea guvernului de Helsinki ar permite „introducerea unei arme nucleare” în ţară, „transportul, livrarea sau deţinerea uneia” dacă aceasta este „legat de apărarea militară a Finlandei”, a explicat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanene, citat de AFP.
Oficialul a precizat că restricțiile vor rămâne valabile în majoritatea situațiilor.
„În toate celelalte situaţii, cu excepţia celor prevăzute de această excepţie, importul, transportul, livrarea şi deţinerea de explozibili nucleari rămân interzise”, a adăugat el.
Europa își regândește strategia de securitate
Autoritățile finlandeze spun că mediul de securitate s-a schimbat radical după invazia Rusiei în Ucraina.
Hakkanen a declarat că mediul de securitate din Finlanda şi Europa s-a „schimbat şi s-a deteriorat în mod fundamental” după atacul la scară largă al Rusiei asupra Ucrainei în 2022.
În acest context, tot mai multe state europene își reevaluează rolul armelor nucleare în strategia de apărare.
Acţiunile Rusiei în Ucraina şi acţiunile imprevizibile ale preşedintelui american Donald Trump, în special obiectivul său declarat de a prelua controlul asupra Groenlandei, au determinat guvernele europene să-şi regândească securitatea, inclusiv rolul armelor nucleare.
Majoritatea statelor membre NATO nu au restricții legislative privind aplicarea completă a politicii de apărare a Alianței.
Majoritatea ţărilor membre ale organizaţiei „nu au restricţii în legislaţia lor privind aplicarea integrală a politicii de apărare şi descurajare a NATO”, a spus Hakkanen.
Proiectul de lege este în consultare publică
Propunerea guvernului finlandez este în prezent în dezbatere publică și ar putea fi adoptată în următoarele luni.
Coaliţia de dreapta, care deţine majoritatea în parlament, a indicat că propunerea sa de lege se află în consultare publică până la 2 aprilie şi speră că aceasta va fi adoptată cât mai curând posibil.
