Scumpirile de la începutul conflictului din Iran se ridică astfel la 48 bani pe litru pentru motorină și la 34 bani pe litru pentru benzină, relevă datele analizate de Profit.
Luni seară, prețul petrolului Brent, reperul pentru piața europeană, a coborât sub 100 de dolari pe baril, după ce duminică ajunsese la 117 dolari pe baril.
Săptămâna trecută, OMV Petrom a crescut prețurile carburanților timp de trei zile consecutive. În acea perioadă, motorina s-a scumpit cu 33 de bani pe litru, iar benzina cu 24 de bani pe litru. În prezent, în stațiile Petrom din București, motorina standard costă între 8,72 și 8,76 lei pe litru, iar în stațiile OMV între 8,81 și 8,85 lei pe litru. În cazul benzinei, prețurile au ajuns la 8,27 – 8,32 lei pe litru la Petrom și 8,36 – 8,41 lei pe litru la OMV.
Specialiștii avertizează că prețurile ar putea continua să crească. Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, motorina ar putea ajunge la aproximativ 11,5 lei pe litru până la sfârșitul lunii mai, dacă conflictul din Orientul Mijlociu continuă și transportul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz rămâne blocat.
În acest context, Guvernul analizează mai multe scenarii pentru a evita creșterea carburanților peste 10 lei pe litru. Potrivit lui Bogdan Ivan, ministrul Energiei, statul ar urma să micșoreze accizele și taxele care compun aproape 70% din prețul final al carburanților, ”pe o perioadă limitată de timp până când vom reveni la normal după ce se va stinge acest conflict în Orientul Mijlociu”.
Pe 2 martie, acesta a respins „acele speculații care au apărut în spațiul public cu motorina sau benzina 10 lei”, ca fiind „niște minciuni sfruntate”, dar a doua zi, a revenit şi a spus că există totuși acest risc. La începutul anului, petrolul costa 60-61 dolari / baril.
Prețul petrolului scade cu peste 6%
Prețurile petrolului au scăzut, marți, cu peste 6% după ce președintele Donald Trump a declarat că războiul împotriva Iranului s-ar putea încheia în curând, reducând temerile privind prelungirea aprovizionării globale energetice. Cotațiile petrolului Brent au scăzut cu 6.51 dolari, sau 6.6%, până la 92.45 dolari pe baril. În același timp, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 6.12 dolari, sau 6.5%, ajungând la 88.65 dolari pe baril.
Plafonare de preţ în Ungaria
Ungaria a limitat prețurile la carburanți, din această noapte / Plafonul pentru benzină este de 595 de forinți (7,68 ron), iar pentru motorină este de 615 forinți (7,94 ron)
După o ședință extraordinară de Guvern, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că Executivul de la Budapesta a limitat prețurile la combustibili din această noapte, anunță Mediafax.
Premierul maghiar se află în plină campanie electorală pentru alegerile generale. Ca urmare a războiului din Iran și a blocadei petroliere ucrainene, explozia prețului internațional al petrolului a ajuns și în Ungaria: „Prețurile combustibililor au început să crească brusc în toată Europa, așa că guvernul a decis în ședința de astăzi că vom proteja familiile, antreprenorii și fermierii maghiari”.
„Pentru a reduce prețurile galopate la combustibil, începând de astăzi, de la miezul nopții, va fi introdus un preț protejat, peste care prețurile de vânzare cu amănuntul pentru toate familiile și întreprinderile maghiare nu pot depăși”, a continuat prim-ministrul.
Plafonul pentru benzină este de 595 de forinți (7,68 ron), iar pentru motorină este de 615 forinți (7,94 ron).
Viktor Orban a declarat că rezervele de stat vor fi eliberate pentru a asigura aprovizionarea. Acesta avertizează că prețul protejat se aplică doar vehiculelor cu numere de înmatriculare și înmatriculare maghiare și este extins la fermieri, transportatori și antreprenori, pe lângă persoanele fizice.
„Din păcate, ca urmare a războiului din Iran și a blocadei petroliere din Ucraina, explozia prețurilor internaționale ale petrolului a ajuns și în Ungaria. Prețurile combustibililor au început să crească brusc în toată Europa. Prin urmare, guvernul a decis în ședința de astăzi să protejeze familiile, antreprenorii și fermierii maghiari de creșterile de prețuri. Guvernul introduce un preț protejat pentru familiile maghiare atât pentru benzină, cât și pentru motorină. Prețurile de vânzare cu amănuntul nu pot depăși prețul protejat. Persoanele fizice, transportatorii și fermierii pot, de asemenea, să cumpere la un preț protejat; este necesară o plăcuță de înmatriculare maghiară și un certificat de înmatriculare maghiar”, a anunțat Viktor Orban.
Imediat, şi Croaţia a anunţat plafonarea, iar Grecia a anunţat că va face acelaşi lucru.
ANALIZĂ: La cat poate ajunge benzina în România
O analiză realizată de compania de consultanţă Frames, publicată marţi, arată că, dincolo de fluctuaţia cotaţiei petrolului, şoferii resimt din plin evoluţia preţurilor. Analiza ia în calcul costurile de rafinare, cursul valutar şi presiunea enormă a taxelor de stat.
De la 77 la 125 de dolari: Anatomia unei scumpiri accelerate
Potrivit scenariilor analizate de Frames, la un preţ al barilului de 77 de dolari şi un curs valutar stabil de 4,38 lei pentru un dolar, costul de bază al unui litru de combustibil este de 3,50 lei. Peste acesta se adaugă o acciză fixă de 3,06 lei pentru benzină şi 2,80 lei pentru motorină. Aplicând TVA-ul de 21% specific acestui model de calcul, preţurile finale la pompă se stabilizează la 7,94 lei pentru benzină şi 7,88 lei pentru motorină. Acesta este, bineînţeles, scenariul dinaintea războiului din Orient.
”Primul scenariu de criză simulează o creştere a barilului până la pragul psihologic de 100 de dolari. În acest caz, preţul materiei prime şi costurile de rafinare şi distribuţie cresc direct proporţional. Taxele aplicate procentual, cum este TVA-ul, amplifică automat scumpirea”, arată analiza Frames.
Potrivit documentului, rezultatul este o lovitură dură pentru şoferi, întrucât ăreţul final ar face un salt periculos, ajungând la 9,20 lei pe litru pentru benzină şi 9,15 lei pentru motorină.
Al doilea scenariu luat în calcul de Frames descrie o criză energetică acută, cu barilul cotat la 125 de dolari. ”Aici intrăm într-o zonă de Cod Roşu pentru întreaga economie. Calculele arată că benzina ar sparge bariera de 10 lei, ajungând la 10,58 lei per litru, în timp ce motorina ar costa 10,52 lei”, a mai transmis compania.
Analiza sugerează la final şi o posibilă plasă de siguranţă. Prin aplicarea unui grad de absorbţie a şocului la 65%, printr-o plafonare a marjelor de rafinare sau o intervenţie statală, preţurile ar putea fi menţinute la un nivel ceva mai tolerabil, de 9,50 lei pentru benzină şi 9,40 lei pentru motorină în cel mai pesimist caz.
O evoluţie de tip dinţi de fierăstrău
Potrivit analizei Frames, aceste scenarii matematice nu sunt deloc fanteziste dacă privim situaţia actuală a pieţelor bursiere. Luni, cotaţiile ţiţeiului Brent au înregistrat fluctuaţii extrem de violente, depăşind constant pragul de 90 de dolari şi atingând chiar vârfuri de 119 dolari per baril, scrie România TV.
”Această evoluţie de tip dinţi de fierăstrău, cu creşteri şi scăderi ale cotaţiilor probabil va caracteriza următoarea perioadă, în funcţie de efectele războiului din Orientul Mijlociu”, afirmă experţii.
Ameninţările privind blocarea Strâmtorii Hormuz, o arteră vitală prin care trece o cincime din consumul global de petrol, au instalat panica printre traderi.
”Deşi unele intervenţii diplomatice şi posibila eliberare a unor rezerve strategice de către ţările G7 au mai calmat temporar bursele, riscul unor întreruperi masive de aprovizionare menţine preţul petrolului la un nivel periculos de ridicat. Scenariile cu barilul la 100 sau 125 de dolari sunt acum variante de lucru cât se poate de realiste pe birourile analiştilor financiari”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit specialiştilor, o criză a carburanţilor nu îi afectează doar pe cei care deţin o maşină personală. Un preţ de 10 lei pentru un litru de motorină va declanşa instantaneu un efect de domino în întreaga economie reală. Transportatorii de marfă vor fi primii care îşi vor actualiza tarifele pentru a supravieţui. Aceste costuri logistice mărite se vor transfera imediat în preţul final al produselor de la raft.
”Alimentele de bază, materialele de construcţii şi bunurile de larg consum se vor scumpi inevitabil. În paralel, presiunea inflaţionistă va eroda şi mai mult puterea de cumpărare a populaţiei, în timp ce companiile vor fi forţate să îşi reducă marjele de profit sau să stopeze angajările. Este un cerc vicios în care un singur şoc extern pe piaţa energiei ajunge să taxeze fiecare consumator în parte”, se mai arată în comunicat.
Ce poate face Guvernul Bolojan
Potrivit Frames, cea mai rapidă şi eficientă armă a unui guvern se află chiar în propriul sistem de taxare. Şi asta în condiţiile în care accizele şi TVA-ul reprezintă o parte uriaşă din costul final al unui litru de carburant.
”Pentru a absorbi un şoc extern masiv, statul poate decide o reducere temporară a accizelor percepute pentru benzină şi motorină. O altă măsură fiscală aplicabilă este scăderea cotei de TVA specifice acestui sector. Aceste decizii taie instantaneu din preţul afişat la staţiile de alimentare şi oferă o gură de oxigen transportatorilor”, spune Negrescu.
O a doua metodă de intervenţie este compensarea directă a preţului, un model testat deja cu succes moderat în Europa de Est.
Guvernul şi marile lanţuri de benzinării pot negocia un acord comun pentru împărţirea pierderilor. O reducere fixă aplicată direct la casă poate fi susţinută parţial din subvenţii de la bugetul de stat şi parţial din renunţarea la o cotă din marja de profit a companiilor petroliere. Astfel, se obţine practic acea frânare a scumpirii.
Care sunt riscurile ascunse ale intervenţiei statului
Potrivit analiştilor, aceste măsuri de salvare comercială vin însă cu un preţ uriaş pentru economia naţională. Tăierea taxelor la carburanţi înseamnă automat încasări mult mai mici la bugetul de stat.
”Guvernul va avea rapid dificultăţi majore în a finanţa sistemul de sănătate, pensiile sau marile proiecte de infrastructură aflate în derulare. Totodată, o compensare directă a preţului din bani publici creşte imediat deficitul bugetar, forţând statul să facă împrumuturi externe cu dobânzi mult mai mari”, afirmă analiştii de la Frames.
Pe de altă parte, o plafonare strictă a preţului dictată politic, fără acordul pieţei, precum măsura anunţată luni de Victor Orban în Ungaria, poate genera efecte de-a dreptul catastrofale.
”Dacă statul obligă benzinăriile să vândă carburantul în pierdere, companiile vor alege pur şi simplu să închidă staţiile. Acest fenomen duce la raţionalizarea imediată a combustibilului şi la apariţia pieţei negre”, spune Negrescu.
Din acest motiv, absorbţia unui şoc de preţ la nivel de stat trebuie să fie un compromis extrem de bine calculat între protecţia portofelului cetăţenilor şi stabilitatea economică pe termen mediu şi lung.
Analiza companiei de consultanţă Frames a fost realizată pe baza datelor publice privind evoluţia petrolului, situaţia taxelor plătite către bugetul de stat şi previziunile pieţei. Estimările privind evoluţia crizei petrolului au doar o conotaţie orientativă.
