UPDATE Cinci ţări europene şi Japonia anunţă, într-o declaraţie comună, sunt gata să contribuie la securizarea strâmtorii Ormuz. Premierul nipon Sanae Takaichi este primită joi la Casa Albă, anunță news.ro
Cinci ţări-lider din Europa – Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos şi Marea Britanie – au anunţat joi, într-o declaraţie comună cu Japonia, că vor lua măsuri pentru stabilizarea pieţelor energetice şi au spus că sunt gata să se alăture „eforturilor adecvate” pentru a asigura trecerea în siguranţă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, relatează Reuters şi AFP.
„Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranţă (a navelor) prin strâmtoare”, se arată în declaraţie. „Salutăm angajamentul ţărilor care se implică în planificarea pregătitoare”, adaugă comunicatul comun.
Declaraţia comună a celor şase ţări, dintre care cinci sunt membre ale G7, condamnă atacurile Iranului şi solicită Teheranului să-şi înceteze imediat acţiunile. „Condamnăm în termenii cei mai fermi recentele atacuri lansate de Iran împotriva navelor comerciale neînarmate din Golf, atacurile împotriva infrastructurilor civile, în special a instalaţiilor petroliere şi gaziere, precum şi închiderea de facto a strâmtorii Ormuz de către forţele iraniene”, adaugă cele şase ţări.
„Solicităm un moratoriu imediat şi general asupra atacurilor împotriva infrastructurilor civile, în special a instalaţiilor petroliere şi gaziere” din Golf, au declarat aceste ţări într-un comunicat comun, publicat după atacurile iraniene asupra instalaţiilor de gaz de la Ras Laffan din Qatar, al doilea exportator mondial de gaz natural lichefiat (GNL).
De asemenea, ele promit că vor colabora cu anumite ţări producătoare de energie pentru a creşte producţia şi a stabiliza pieţele. Salutând eliberarea rezervelor strategice de petrol, declaraţia comună adaugă: „Vom lua alte măsuri pentru a stabiliza pieţele energetice, inclusiv colaborarea cu anumite ţări producătoare pentru a creşte producţia”, spune comunicatul fără a da mai multe detalii în acest sens.
Regatul Unit a anunţat marţi că lucrează la un plan împreună cu unii dintre partenerii săi din Europa, din Golf, precum şi cu Statele Unite, pentru a restabili traficul maritim în strâmtoare.
Paralizarea aproape totală a Strâmtorii Ormuz de către Teheran, prin care tranzitează în mod normal o cincime din producţia mondială de petrol, dar şi de gaz natural lichefiat, a dus la o creştere puternică a preţului hidrocarburilor, cu un impact economic global. Agenţia Internaţională a Energiei (AIE), care reprezintă ţările consumatoare de petrol, a eliberat 400 de milioane de barili din rezervele sale strategice de ţiţei pentru a calma pieţele şi s-a declarat luni gata să deblocheze şi mai multe stocuri.
În ultimele zile, Iranul a autorizat trecerea câtorva nave din ţări pe care le consideră aliate, avertizând în acelaşi timp că le va bloca pe cele din ţările considerate ostile.
O reuniune de criză a Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI) se desfăşoară pe parcursul a două zile, miercuri şi joi, la Londra, cu obiectivul declarat de a găsi „măsuri practice” pentru a asigura securitatea în strâmtoarea Ormuz, unde 20.000 de marinari sunt blocaţi în prezent pe aproximativ 3.200 de nave.
De asemenea, declaraţia comună a celor şase ţări vine după ce Donald Trump a solicitat ajutor pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz, dar a fost refuzat, ceea ce l-a iritat pe preşedintele american, care a anunţat ulterior că nu mai are nevoie de ajutorul nimănui.
Știrea inițială
Ministrul eston al apărării spune că este deschis la discuții cu Statele Unite pentru a oferi ajutorul țării sale în războiul contra Iranului, relatează Politico.
Într-un interviu de marți seară, ministrul Hanno Pevkur a declarat că se va întâlni cu oficiali americani, inclusiv cu consilierul adjunct pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, Andy Baker, și cu alți lideri din domeniul apărării.
„Suntem gata să discutăm”, a declarat oficialul eston, primul oficial de rang înalt al unei țări europene care se arată dispus să ofere o mână de ajutor Americii lui Trump.
El spune că nu a existat niciun apel pentru ajutor din partea guvernului american către guvernul de la Talinn, dar a spus că apelul mai larg pentru ajutor al SUA față de aliații NATO l-a determinat să se ofere.
„Când președintele spune ceva de acest fel, atunci trebuie să fim deschiși, cel puțin, față de discuție pentru a înțelege ce putem face împreună pentru a rezolva situația”, a declarat Pevkur.
Oficialul a spus că Estonia și-a ar putea împărtăși experiența când vine vorba de deminare, aceasta putând fi utilă având în vedere că există informații că Iranul minează Strâmtoarea Ormuz.
Totuși, el a precizat că „atunci când vorbim de un efort de deminare, trebuie să fie în vigoare și un armistițiu”.
Casa Albă le-a cerut aliaților Statelor Unite să ajute armata americană să securizeze Strâmtoarea Ormuz, după ce Iranul a atacat petrolierele care traversau zona.
Aliații europeni au fost fermi, însă, și au spus că nu intenționează să se implice în niciun fel, iar Trump a declarat, furios, că „SUA ar trebui să-și reanalizeze apartenența la NATO”. Reamintim că NATO este o alianță defensivă, iar aliații nu au nicio obligație față de un membru care pornește un război ofensiv împotriva unui terț.
Germania, Franța, Spania, Canada și Australia au exclusv categoric orice ajutor militar pentru securizarea strâmtorii, în timp ce alți aliați au refuzat ceva mai „călduț” – Japonia, de exemplu a spus că „examinează cu vigurozitate”, dacă un posibil ajutor pentru SUA ar fi în conformitate cu legislația sa.
Aliații au ezitat să-l ajute pe Trump în orice fel mai ales din cauză că administrația sa nu s-a consultat în niciun fel cu ei când a deschis acest război. În plus, Trump și-a insultat, criticat, amenințat și atacat aliații constant de-a lungul ultimului an de mandat.
Pevkur a spus că „nu mai are rost să discutăm ce a fost” și că „realitatea este cea în care suntem acum, este în desfășurare, și trebuie să găsim o soluție”.
De asemenea, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat, marți, că Europa ar putea să fie dispusă să ajute, în schimbul unui ajutor mai robust al SUA pentru Ucraina.
Prim-ministrul Spaniei a numit războiul din Iran „unilateral” și a avertizat că el va submina ordinea internațională.
„E important să păstrăm unitatea pentru că Rusia își dorește să o pierdem și pentru asta lucrează de decenii”, a adăugat Pevkur.
