Parlamentul va dezbate o inițiativă legislativă care ar putea modifica semnificativ calendarul zilelor nelucrătoare din România, cu potențial impact pentru milioane de salariați. Proiectul vizează introducerea zilei de 10 Mai – Ziua Independenței ca zi liberă legală, prin modificarea Codului Muncii și a Legii nr. 189/2021, care în prezent o menține doar la nivel simbolic.
O inițiativă liberală pentru o dată cu încărcătură istorică
Propunerea legislativă a fost depusă la Senat de deputații PNL Alexandru Muraru, liderul organizației județene Iași, și Gigel Știrbu, fost ministru al Culturii, fiind susținută de alți 11 parlamentari liberali. Aceștia urmăresc transformarea zilei de 10 Mai din sărbătoare națională nelucrătoare în zi liberă plătită, cu recunoaștere deplină în Codul Muncii.
În forma actuală, Legea nr. 189/2021 consacră data de 10 Mai ca sărbătoare națională, însă precizează explicit că aceasta rămâne zi lucrătoare. Inițiativa aflată acum în dezbatere schimbă această prevedere, ceea ce ar plasa data respectivă alături de celelalte zile nelucrătoare recunoscute oficial.
Argumentele invocate de inițiatori se sprijină pe importanța istorică a datei, descrisă în expunerea de motive ca având „importanță fundamentală în istoria modernă a României”, în legătură cu momente esențiale precum venirea principelui Carol I în 1866, proclamarea independenței de stat în 1877 și proclamarea Regatului României în 1881.
În același document se subliniază și rolul simbolic al zilei în istoria recentă:
„Ziua de 10 Mai este o dată fundamentală în istoria modernă a României, având o triplă semnificație regală și națională între 1866 și 1947: sosirea principelui Carol I în 1866, proclamarea independenței de stat în 1877 și încoronarea ca regat în 1881. A fost sărbătorită ca Ziua Națională, simbolizând independența și modernizarea țării între 1866 și 1947. 10 Mai a fost celebrată drept Ziua Națională a României sau Ziua Regalității, simbolizând unitatea, independența și dinastia”, potrivit expunerii de motive a proiectului de lege.
Impact social și economic și pașii legislativi
Dacă proiectul va fi adoptat, 10 Mai ar urma să se alăture listei de sărbători legale nelucrătoare, alături de date precum 1 și 2 ianuarie, 6 și 7 ianuarie, 24 ianuarie, Vinerea Mare, prima și a doua zi de Paști, 1 mai, 1 iunie, Rusaliile, Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie, 1 decembrie, prima și a doua zi de Crăciun, precum și alte zile stabilite pentru cultele religioase recunoscute. În practică, românii ar beneficia de o zi liberă în plus pe an, cu efect direct asupra programului de lucru și a organizării activităților personale.
Inițiatorii susțin că măsura are atât o dimensiune simbolică, cât și una practică, legată de echilibrul dintre viața profesională și cea personală. În documentul legislativ se arată: „Sărbătorile legale permit salariaților să petreacă timp cu familia, fiind necesar un echilibru între viața profesională și cea personală”.
Totodată, parlamentarii mizează și pe efectele economice ale unei astfel de decizii, în special în sectoarele turismului și ospitalității. Aceștia notează în expunerea de motive: „Impactul socio-economic generat de adoptarea propunerii legislative este unul pozitiv (…) având în vedere amploarea manifestărilor asociate”.
Proiectul urmează să intre mai întâi în dezbaterea Senatului, camera sesizată, după care va fi transmis Camerei Deputaților, for decizional. Chiar și în cazul unui vot favorabil, aplicarea efectivă a noii zile libere nu ar putea avea loc mai devreme de anul viitor, în funcție de parcursul legislativ și momentul promulgării.
