Criza politică din România intră într-o nouă etapă tensionată, după ce liderii PSD se reunesc luni, de la ora 14:00, pentru a decide dacă vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Decizia social-democraților vine într-un context politic exploziv, marcat de demisiile miniștrilor PSD, consultările de la Palatul Cotroceni convocate de președintele Nicușor Dan și anunțul unei colaborări parlamentare între PSD și AUR pentru redactarea unei moțiuni comune.
PSD decide luni dacă depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. AUR și PSD anunță demers comun pentru demiterea Executivului
Miza este uriașă: fie actualul Executiv este demis, fie Ilie Bolojan își consolidează poziția cel puțin până în sesiunea parlamentară de toamnă, în cazul în care o eventuală moțiune eșuează.
Ședință crucială în PSD după consultările de la Cotroceni
Biroul Politic Național al PSD, convocat rapid și desfășurat online de la ora 14:00, are rolul de a stabili strategia partidului în fața actualei crize politice. Reuniunea are loc imediat după întâlnirea de la Palatul Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan i-a convocat pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru discuții privind stabilitatea guvernamentală.
În interiorul PSD există în acest moment două tabere distincte. Prima susține depunerea rapidă a unei moțiuni de cenzură, chiar de săptămâna viitoare, dacă nu apare rapid o soluție politică. A doua tabără cere prudență și o analiză aprofundată a susținerii reale din Parlament, pentru a evita un eșec care ar bloca orice altă tentativă similară în actuala sesiune legislativă.
PSD și AUR, front comun pentru moțiunea de cenzură
Într-o mișcare cu impact major, PSD și AUR au susținut o conferință de presă comună în care au anunțat că lucrează la redactarea unei moțiuni de cenzură comune.
Petrișor Peiu a anunțat că cele două partide vor avea întâlniri în forurile de conducere și că ambele partide vor iniția moțiune de cenzură. Primul lucru care s-a discutat este redactarea și depunerea unei moțiuni de cenzură comune, a spus acesta.
„Nu este un pact (n.r. între AUR și PSD). Obiectivul este să ajungem la alegeri anticipate.”, a precizat Petrișor Peiu.
Reprezentantul AUR a subliniat că scopul principal este evitarea fragmentării opoziției parlamentare, astfel încât să nu existe două moțiuni separate care să se anuleze reciproc.
„Facem demers comun de redactare a unei moțiuni de cenzură pentru a fi dezbătută la începutul lunii mai cu scopul de a demite Guvernul Bolojan. Cele doua partide vor avea ședinte în forurile de conducere. Deocamdata, vă anunțăm că am declanșsat demersul tehnic de a scrie acea moțiune. Facem apel către toți parlamentarii care vor să contribuie cu texte la moțiune. Nu e niciun pact cu PSD, deocamdată e discuție comună, să nu riscăm să avem două moțiuni și să cadă amandouă. Nu este o trădare față de electoratul nostru”, a declarat reprezentantul AUR.
Marian Neacșu: „Orice drum începe cu primul pas”
Din partea PSD, Marian Neacșu a confirmat că redactarea moțiunii este primul pas concret într-un posibil proces de resetare politică.
Marian Neacșu a declarat că „orice drum începe cu rimul pas. Primul pas discutat e redactarea și votarea unei moțiuni comune. Deciziile politice vor fi luate de forul politic”
Această formulare lasă deschisă posibilitatea unor decizii ulterioare privind colaborarea punctuală dintre cele două formațiuni, fără a confirma însă o alianță politică formală.
Riscul major pentru PSD: dacă moțiunea cade, Bolojan rămâne
Una dintre cele mai mari temeri din interiorul PSD este legată de consecințele unui eventual eșec. Dacă moțiunea de cenzură nu trece, regulamentul parlamentar blochează inițierea unei noi moțiuni în aceeași sesiune, ceea ce ar însemna menținerea lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria până în toamnă.
Acest risc explică de ce o parte a social-democraților cere calcule precise privind susținerea opoziției și disciplina votului parlamentar.
AUR nu garantează disciplină totală
Deși AUR susține public moțiunea, există semnale că mobilizarea internă nu este complet sigură. Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, a declarat sâmbătă, la Antena 3 CNN, că partidul nu va susține un eventual vot de încredere pentru premierul Ilie Bolojan, însă a admis că nu poate garanta votul tuturor parlamentarilor formațiunii.
În plus, acesta a nuanțat calendarul avansat anterior de Petrișor Peiu privind depunerea moțiunii la începutul lunii mai, explicând că momentul exact depinde inclusiv de publicarea unor date statistice relevante.
Cinci scenarii pentru viitorul politic al României
Pe fondul acestei instabilități, analiștii politici discută deja despre mai multe scenarii posibile pentru resetarea scenei politice:
Reconcilierea dintre PSD și PNL, instalarea unui premier tehnocrat, succesul unei moțiuni de cenzură, organizarea de alegeri anticipate sau sesizarea Curții Constituționale privind legitimitatea actualului guvern în contextul interimatului și al demisiilor ministeriale.
Profesorul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, consideră că moțiunea de cenzură este în acest moment scenariul cel mai probabil, însă avertizează că succesul ei ar putea genera complicații și mai mari într-un peisaj politic deja fragil.
Posibilă sesizare la CCR privind legitimitatea Guvernului
După consultările de la Cotroceni, surse politice au indicat că Sorin Grindeanu i-ar fi transmis președintelui Nicușor Dan că ia în calcul o sesizare la Curtea Constituțională pentru a clarifica dacă actualul guvern mai are legitimitate deplină după demisia miniștrilor PSD.
O astfel de mișcare ar putea schimba radical jocul politic și ar introduce o nouă dimensiune juridico-constituțională într-o criză deja complicată.
România, într-un moment decisiv
Săptămâna următoare poate deveni una dintre cele mai importante din politica românească recentă. Decizia PSD, strategia AUR și reacțiile partidelor aflate la guvernare pot redesena complet raportul de forțe din Parlament.
În centrul tuturor calculelor rămâne întrebarea esențială: va reuși opoziția să coaguleze suficiente voturi pentru a demite Guvernul Bolojan sau actuala criză se va transforma într-o consolidare neașteptată a puterii premierului?
Răspunsul ar putea veni chiar în primele zile ale lunii mai, într-un moment în care România se află la răscruce politică.
