Lunea Albă face parte din Săptămâna Luminată și este considerată o zi cu o puternică încărcătură spirituală. Se spune, potrivit credinței populare, că în această zi porțile Raiului sunt deschise, iar sufletele celor care mor ajung direct în Rai, fără a mai trece prin Judecata de Apoi.
Obicei important al zilei
Un obicei important al zilei este „umblarea cu pască”, când oamenii merg în vizită la rude, nași sau vecini pentru a vesti Învierea Domnului. Finii duc nașilor pască, ouă roșii și cozonac, ca semn de respect și bucurie pascală.
Tot în Lunea Albă are loc și tradiția stropirii fetelor nemăritate cu apă sau parfum, în funcție de zonă. Obiceiul este legat de o legendă creștină, potrivit căreia o fată și-a revenit după ce a fost stropită cu apă, în urma emoției provocate de vestea Învierii. În unele zone, în special în Transilvania, feciorii îmbrăcați în costume populare folosesc parfum, iar fetele îi răsplătesc cu daruri și băutură.
De asemenea, oamenii obișnuiesc să stropească locuințele cu agheasmă și să împărtășească bucuria sărbătorii cu cei apropiați.
Săptămâna Luminată, cunoscută și ca Săptămâna Blajinilor sau Paștele Morților
Săptămâna Luminată, cunoscută și ca Săptămâna Blajinilor sau Paștele Morților, este considerată o perioadă specială în credința populară. Se spune că persoanele care mor în această perioadă ajung direct în Rai, iar porțile Raiului rămân deschise, în timp ce ale Iadului sunt închise. Tradiția mai afirmă că cei născuți în această săptămână vor avea noroc în viață.
Totodată, există credința că, odată cu Paștele, spiritele celor adormiți pot reveni simbolic printre cei vii pentru a sărbători.
În Lunea Albă sunt interzise muncile gospodărești și activitățile agricole, precum munca la câmp, spălatul rufelor, curățenia sau cusutul, fiind considerate aducătoare de ghinion.
De asemenea, nu se ține post și nu se fac pomeni până după Duminica Tomii, iar în perioada dintre Paște și Rusalii nu se fac metanii, deoarece este considerată o perioadă de bucurie, nu de pocăință.
