Știri

Revoltă uriașă în Moldova după ce Maia Sandu a anunțat unirea cu România. Incredibil ce a…

Un sondaj IMAS realizat în Republica Moldova relevă date semnificative privind percepția publică asupra unirii cu România, după declarația președintei Maia Sandu.

Conform cercetării, 65% dintre cei chestionați afirmă că nu și-au schimbat opinia față de unirea cu România. În același timp, 17% spun că poziția lor a devenit „mai nefavorabilă”, iar 15% declară că a devenit mai favorabilă.

Percepția declarației Maiei Sandu

Respondenții au oferit interpretări diferite asupra afirmației președintei.

Mai mult de o treime dintre participanți consideră că a fost vorba despre o opinie personală a Maiei Sandu, iar 26% o consideră o eroare.

Aproape 20% spun că declarația le-a adus speranță, în timp ce puțin peste 20% o descriu drept curajoasă.

Totuși, un total de 33% vorbesc despre îngrijorare și nemulțumire.

Impactul asupra imaginii președintei

Datele indică o polarizare clară în rândul populației.

55% dintre cei chestionați afirmă că declarația nu le-a schimbat părerea despre Maia Sandu. În schimb, 28% spun că le-a schimbat-o în sens negativ, iar 14% în sens pozitiv.

De asemenea, 28% afirmă că declarația referitoare la unire le-a schimbat în sens negativ părerea despre Maia Sandu, dublu față de procentul celor care spun că părerea le-a fost schimbată în sens pozitiv.

33% consideră că declarația o afectează pe Maia Sandu, iar 21% spun că o ajută.

Opinii privind Constituția

Un aspect important analizat în sondaj vizează legalitatea declarației.

46% dintre respondenți cred că prin această declarație Maia Sandu a încălcat Constituția. 37% au răspuns negativ, iar 17% nu știu sau nu răspund.

În plus, 44% consideră că este inacceptabil ca un președinte să susțină public idei contrare statalității Republicii Moldova. 37% consideră declarația o exprimare permisă de cadrul democratic și constituțional.

Nivelul de informare al populației

La întrebarea privind gradul de cunoaștere a declarației:

78% dintre cei chestionați au răspuns afirmativ, iar 28% au declarat că nu au auzit de declarație.

În interpretarea afirmației:

11% o consideră o exprimare a unei opinii politice într-un cadru democratic
13% o văd ca pe un semnal politic intenționat
34% o consideră opinie personală
26% o consideră o declarație greșită / o eroare

Explicațiile atribuite declarației

Respondenții au indicat mai multe posibile motive:

18,6% – strategie politică pentru distragerea atenției
17,3% – exprimarea sinceră a convingerilor personale
16,7% – greșeală sau comunicare neinspirată
15% – menționarea unei soluții posibile în context geopolitic
10,7% – crearea unei dezbateri publice
20% – nu știu / nu răspund

Reacții emoționale generate

Cei mai mulți dintre subiecți, 19,7%, spun că declarația Maiei Sandu le-a provocat speranță.

Aceștia sunt urmați de cei care vorbesc despre îngrijorare (17%) și nemulțumire (16%).

Poziția față de unirea cu România

Pentru 65%, poziția față de unirea cu România a rămas neschimbată după declarație.

15% au o opinie mai favorabilă, iar 17% una mai nefavorabilă.

Opinii privind dubla cetățenie

Sondajul a evaluat și percepția asupra dublei cetățenii în rândul liderilor statului.

60% dintre respondenți nu sunt de acord ca principalele persoane cu funcție în stat să aibă și cetățenia altui stat.

35% declară că sunt de acord cu această situație.

Opinii privind eventuale măsuri politice

27% dintre respondenți susțin inițierea procedurilor de demitere a președintei prin referendum.

24% susțin protejarea dreptului președintelui de a-și exprima opinii politice.

9% consideră legitimă critica publică
7% susțin adoptarea unei declarații oficiale de dezaprobare
24% solicită clarificări din partea Curții Constituționale

Detalii despre metodologia sondajului

Sondajul IMAS a fost realizat la comanda Independent News, în perioada 4 – 23 februarie.

Eșantionul a inclus 1113 respondenți, cu vârsta peste 18 ani, reprezentativi pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv Transnistria.

Interviurile au fost realizate în 84 de localități, de către 37 operatori IMAS, în limbile română și rusă.

Eroarea maximă de eșantionare este de ±3.0%.

034

Comments are closed.