Fostul ministru al Justiției Monica Macovei a pierdut, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), procesul legat de sancțiunile dispuse contra ei în contextul alegerilor prezidențiale din 2014.
Monica Macovei, fost ministru al Justiției și fost europarlamentar, a candidat ca independent la scrutinul prezidențial din 2014. În urma campaniei, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a constatat mai multe nereguli, invocând patru încălcări ale Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.
Sancțiunile dispuse de AEP
În februarie 2015, AEP a aplicat sancțiuni contravenționale, amendând-o pe Monica Macovei și dispunând măsuri de confiscare. Decizia a vizat, printre altele, acceptarea unor donații constând în materiale de campanie, precum și utilizarea unui împrumut pentru finanțarea activităților electorale.
Fostul ministru al Justiției a contestat aceste sancțiuni în instanță, deschizând o acțiune în contencios administrativ.
Decizia Tribunalului București
În iunie 2016, secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București a stabilit că sancțiunile impuse în privința a două dintre încălcările imputate Monicăi Macovei erau legale.
Hotărârea nu a pus însă capăt demersurilor juridice, Monica Macovei alegând să se adreseze Curții Europene a Drepturilor Omului.
Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului
CEDO a făcut publică joi decizia în această cauză, iar solicitarea formulată de Monica Macovei a fost declarată inadmisibilă, cu majoritate de voturi.
Curtea a declarat cererea inadmisibilă ratione materiae, argumentând că latura penală a articolului 6 (dreptul la un proces echitabil) nu este incidentă în cauză. Totodată, judecătorii au stabilit că sancțiunile contravenționale și măsurile de confiscare nu constituie o ”pedeapsă” în sensul articolului 7 (nici o pedeapsă fără lege).
Argumentele invocate de CEDO
Pentru a ajunge la concluzia inadmisibilității, Curtea a avut în vedere natura faptelor și a sancțiunilor aplicate.
Potrivit motivării, abaterile reținute au fost de natură electorală, fără a fi calificate ca fiind „penale” în dreptul românesc. La nivel național, acestea au fost încadrate drept contravenții, nu infracțiuni.
De asemenea, Curtea a apreciat că natura sancțiunilor și gradul lor de severitate nu justifică aplicarea garanțiilor specifice unei proceduri penale. În consecință, cauza Monicăi Macovei nu a privit o ”acuzație în materie penală”, scrie juridice.ro.
