Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat luni că a acționat în instanță Guvernul României și Ministerul Finanțelor, în contencios administrativ, în urma amânării plății unor drepturi salariale restante ale magistraților.
Înalta Curte dă în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor. Scandal uriaș pentru plata drepturilor salariale ale magistraților
Demersul vine în contextul unor tensiuni tot mai mari între puterea judecătorească și executiv.
Ce solicită Înalta Curte în instanță
Cererea de chemare în judecată, semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a fost depusă la Curtea de Apel București și vizează obligarea autorităților să plătească integral sumele restante.
În același timp, instanța solicită sancționarea premierului Ilie Bolojan și a ministrului Finanțelor, în cazul în care decizia nu va fi pusă în aplicare.
În documentul înaintat Curţii de Apel de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se solicită următoarele:
obligarea pârâţilor la punerea la dispoziţia reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraţilor, prevăzute în titluri executorii scadente în anul 2026;
emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul;
stabilirea prin dispozitiv a unui termen de executare de maxim 10 zile precum şi a amenzii prevăzute la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 544/2004, respectiv amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanţelor şi prim-ministrul României, pentru neexecutarea obligaţiei stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive, precum şi obligarea acestora la plata despăgubirilor pentru neexecutare;
aplicarea penalităţilor de 2% pe fiecare zi de întârziere.
Sume de miliarde prevăzute în bugetul pe 2026
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor includea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 50% față de anul anterior.
Aceste fonduri erau destinate achitării unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Cum au apărut restanțele salariale
Problema a apărut după deciziile din 2023, când Înalta Curte, condusă atunci de Corina Corbu, și Parchetul General, condus de Alex Florența, au stabilit majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%.
Aceste majorări se aplică retroactiv începând cu anul 2018, însă Guvernul a decis amânarea unei părți din plăți și redirecționarea fondurilor către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.
Înalta Curte acuză încălcarea statului de drept
Instanța supremă susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al magistraților și ridică semne serioase de întrebare privind respectarea principiilor statului de drept.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României, care în mod constant şi sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere şi afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervenţiile asupra regimului pensiilor şi continuând, în prezent, cu ignorarea obligaţiilor legale de executare a hotărârilor judecătoreşti definitive. Această evoluţie nu este una izolată. Ea reflectă o practică ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept. Executarea hotărârilor judecătoreşti nu este opţională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreţionar. Atunci când obligaţiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeşalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, îşi arogă dreptul de a decide singur când şi cum îşi execută propriile obligaţii, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică”, a transmis vineri ICCJ.
Tensiuni tot mai mari între Justiție și Guvern
Acțiunea în instanță vine după ce Lia Savonea a depus anterior o plângere prealabilă la Guvern, criticând măsurile recente îndreptate împotriva magistraților, inclusiv legea privind reducerea pensiilor.
Cazul ar putea avea consecințe majore asupra relației dintre instituțiile statului și ar putea deschide un nou capitol de tensiuni între Justiție și Executiv.
