Unul dintre cele mai cunoscute dosare de corupție din România, Tel Drum, revine în atenția publică după reluarea procedurilor la Tribunalul București. Cauza, în care Liviu Dragnea și mai multe persoane sunt judecate pentru presupuse fapte grave, continuă să fie marcată de dispute juridice și contestări ale probelor.
Procesul Tel Drum, reluat cu noi controverse
Procesul Tel Drum – în care Liviu Dragnea și oamenii lui sunt judecați pentru infracțiuni de corupție și fraude cu fonduri europene cu un prejudiciu de peste 100 de milioane de lei – s-a reluat pe rolul Tribunalului București, unde avocații au găsit un nou pretext de nulitate a probelor, anume faptul că în dosar ar fi lucrat „echipe operative” mixte ale „binomului DNA-SRI”, conform Libertatea.
Reluarea procesului vine după ani de blocaje și decizii controversate care au afectat evoluția dosarului.
Deciziile CCR care au schimbat cursul anchetei
În anii de apogeu ai influenței politice a lui Liviu Dragnea, 2016-2019, timp în care acesta s-a aflat la șefia PSD, Curtea Constituțională a emis o serie de decizii care au dus la excluderea SRI din dosarele de corupție.
Până în 2016, interceptările convorbirilor telefonice erau realizate în baza mandatelor emise de judecători în temeiul legislației speciale, asta deoarece infracțiunile de corupție erau considerate o amenințare la siguranța națională și erau incluse în Strategia Națională de Apărare adoptată în CSAT.
După anul 2016, CCR a emis următoarele hotărâri:
Decizia 51/2016: Neconstituționalitatea implicării SRI în dosarele penale ca „alte organe specializate ale statului”, alături de polițiști și procurori.
Decizia 26/2019: Neconstituționalitatea protocoalelor încheiate între structurile Parchetului General și SRI.
Decizia 55/2020: Neconstituționalitatea utilizării înregistrărilor obținute pe Mandate de Siguranță Națională (MSN) ca probe în procese penale.
Urmare a acestor hotărâri ale instanței de contencios constituțional, dosarele de corupție au fost golite de probe, deoarece efectele deciziilor CCR se aplică de facto retroactiv, fie în camera preliminară, fie în căile extraordinare de atac, conform Libertatea.
Mandatele de interceptare, anulate de instanță
Procedura de cameră preliminară în Dosarul Tel Drum a fost suspendată vreme de 1 an, 7 luni și 12 zile, timp în care Înalta Curte a verificat legalitatea încheierilor de ședință prin care au fost autorizate mandatele de interceptare, puse în executare cu sprijinul SRI.
Este vorba despre 31 de mandate de interceptare autorizate tot de Înalta Curte în perioada 29.08.2007-17.08.2009 în baza legii siguranței naționale.
Pe data de 29 mai 2025, instanța supremă a constatat nelegalitatea tuturor acestor mandate și a anulat respectivele probe.
Noi solicitări privind „echipele operative” DNA-SRI
Echipele operative ale DNA-SRI, un nou motiv de nulitate a probelor
conform Libertatea, la reluarea procedurii de cameră preliminară în dosarul Tel Drum, pe data de 20 februarie 2026, avocații au cerut Tribunalului București efectuarea unor noi adrese către DNA și SRI, pentru a afla dacă au fost constituite în această cauză echipe operative ale celor două instituții:
„Din cererile şi excepţiile formulate în susţinerea criticilor învederate de către inculpaţi, judecătorul de cameră preliminară arată că s-au solicitat ca fiind necesare emiterea unor adrese, şi anume:
Inculpatul (Daniel Neagoe – n.r.) a invocat critici cu privire la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul București,
Inculpatul (Ion Florian – n.r.) a formulat o cerere de probe, şi anume două adrese către SRI şi DNA pentru a comunica în ce a constat cooperarea dintre cele două instituții, cu precizarea concretă a activităţilor desfăşurate de Serviciul Român de Informaţii în baza mandatelor de supraveghere tehnică emise în dosarele de urmărire penală reunite,
Inculpatul (Neda Florea – n.r.) a solicitat emiterea unei adrese către SRI și DNA pentru a obţine clarificări cu privire la aplicarea în prezenta cauză a protocolului cu nr. 00750/04.02.2009 dintre DNA și SRI.
Deopotrivă, inculpatul (Neda Florea – n.r.) a mai solicitat emiterea unei adrese către Inspecția Judiciară, şi anume, cu solicitarea de a face verificări privind dosarul de urmărire penală şi dacă au fost constituite în această cauză echipe operative.
De asemenea, arată că a existat şi o solicitare în cuprinsul cererilor şi excepţiilor formulate de către SC (Tel Drum – n.r) SA, şi anume, emiterea unei adrese către Tribunalul Teleorman pentru atașarea dosarului (…) având ca obiect redeschiderea urmăririi penale în dosarul (…)/P/2010 instrumentat de PÎCCJ-DNA, solicitare adresată Tribunalului Teleorman.
SC Tel Drum SA a mai solicitat emiterea unei adrese către DNA pentru ataşarea dosarului penal la care s-a făcut referire anterior cu menţiunea că apreciază că este necesară pentru că face referire la aceleaşi presupuse fapte şi emiterea unei adrese către Biroul Local pentru expertize contabile şi judiciare”, se arată în Încheierea de şedinţă din 20.02.2026.
Prejudiciul uriaș din dosar
Prejudiciul în Dosarul Tel Drum: peste 100 de milioane de lei
Reamintim că Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pe 17 octombrie 2022 pentru constituire de grup infracțional organizat și abuz în serviciu, infracțiuni comise în perioada 2001-2017, în legătură cu atribuirea unor contracte „cu dedicație” către firma Tel Drum SA, fiind obținute astfel, prin fraudă, fonduri europene și fonduri naționale.
La momentul trimiterii în judecată trecuseră aproape 5 ani de la momentul la care Dragnea a fost pus sub acuzare în acest dosar, în noiembrie 2017.
Alături de Liviu Dragnea au fost trimise în judecată alte opt persoane, funcționari în Consiliul Județean Teleorman la data săvârșirii faptelor sau persoane fizice, precum și societatea Tel Drum.
„Raportat la infracțiunea de abuz în serviciu săvârșită în legătură cu proiectul «Reabilitarea DJ 506…» cuantumul pagubei este de 5.742.872 lei.
În ceea ce privește infracțiunea ce aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene raportat la proiectul «Reabilitarea DJ 506…» paguba reținută reprezintă întreaga valoare a proiectului, respectiv 62.482.442 lei.
În ceea ce privește infracțiunea de evaziune fiscală prejudiciul adus bugetului statului este în cuantum total de 1.229.388 lei reprezentat de taxa pe valoare adăugată în cuantum de 796.833 lei și impozit pe profit în cuantum de 432.555 lei aferente celor 10 facturi ce atestă operațiuni nereale.
Conform adresei nr. 481 din data de 11.12.2017 a Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene s-a comunicat constituirea ca parte civilă în procesul penal cu suma de 109.034.185 lei pentru contractul de lucrări nr. 169/30.10.2009 și cu suma de 55.977.541 lei pentru contractul de lucrări nr. 59/30.07.2010.
Prin adresa nr. AJR 24505 din data de 04.10.2022 Ministerul Finanțelor – Agenția Națională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.229.388 lei.
Consiliul Județean Teleorman nu s-a constituit parte civilă în procesul penal (…)”, se arată în rechizitoriu.
Astfel, prejudiciul total din Dosarul Tel Drum se ridică la 110.319.550 lei sau 22.063.910 euro.
Acuzațiile aduse de DNA
Acuzațiile DNA pentru Liviu Dragnea în Dosarul Tel Drum
În Rechizitoriul din dosarul 986/P/2014, procurorii DNA rețin, în esență, următoarele:
„În cursul anului 2001, după obținerea funcției de președinte al consiliului județean Teleorman, (Liviu Dragnea – n.r.) ar fi inițiat în calitate de lider constituirea unui grup infracțional organizat, structurat pe două paliere, respectiv un palier format din funcționari publici și un palier format din persoane din zona mediului de afaceri privat, structură care a funcționat până în noiembrie 2017 cu scopul obținerii, în mod fraudulos, a fondurilor publice, naționale și din bugetul Uniunii Europene. (…)
Pentru funcționarea planului infracțional, atât la momentul aproprierii persoanei juridice SC Tel Drum SA de către (Liviu Dragnea – n.r.) cât și ulterior, pentru asigurarea obținerii fondurilor publice, acesta avea nevoie de persoane de încredere din cadrul aparatului tehnic al Consiliului Județean Teleorman pe care să le coopteze în grupul infracțional organizat, aceste persoane fiind inculpații (Mugur Bățăuș – n.r.) și (Victor Piperea – n.r.). (…)
Activitatea infracțională ar fi fost concepută în etape, în funcție de structura unității administrativ-teritoriale, a societăților controlate de membrii grupului infracțional organizat și de funcțiile și influența pe care aceștia le-au dobândit, creșterea activității și dimensiunii grupului necesitând crearea și implicarea în activitatea infracțională a unui număr mare de societăți comerciale astfel încât să poată fi interpuse în procedurile de atribuire a contractelor publice, să fie utilizate pentru crearea de circuite comerciale și financiare și asigurarea transferului beneficiilor materiale către membrii grupului infracțional organizat (…).
Modul de acțiune al grupului infracțional organizat ar fi presupus asigurarea câștigării de către SC Tel Drum SA a contractelor de lucrări finanțate din fonduri publice, în special în cazul Consiliului Județean Teleorman, prin folosirea influenței de care se bucurau membrii grupului infracțional organizat și funcțiilor ocupate de unii dintre aceștia, prin furnizarea informațiilor confidențiale privind licitațiile publice înainte de momentul publicării anunțurilor și prin inserarea condițiilor restrictive în caietele de sarcini (…).
Activitatea grupului a presupus obținerea în mod preferențial și fraudulos de finanțări din bugetul național, prin intermediul inculpatului (Liviu Nicolae Dragnea – n.r.) și obținerea în mod nelegal de fonduri din bugetul Uniunii Europene prin furnizarea de documente false și inexacte, atât în cazul în care beneficiarul fondurilor era într-o primă etapă unitatea administrativ teritorială (care ulterior direcționa fondurile către Tel Drum SA) cât și în cazul în care beneficiarul fondurilor era în mod direct una dintre societățile comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat.
Tot în scopul pentru care a fost constituit grupul infracțional organizat membrii acestuia au derulat activități ilicite care constau în facilitarea și intermedierea numirilor unor persoane fizice în funcții din cadrul administrației centrale, prin intermediul membrilor grupului infracțional organizat care administra SC Tel Drum SA, furnizarea de fonduri pentru formațiunea politică din care (Liviu Nicolae Dragnea – n.r.) face parte, prin donații ale membrilor grupului infracțional organizat și ale societăților controlate de aceștia.
Prin prisma influenței pe care (Liviu Nicolae Dragnea – n.r.) o avea la nivelul administrației centrale și în sfera politică a fost asigurat accesul la informații confidențiale/nepublice din cadrul instituțiilor administrației centrale și furnizarea de documente cu caracter confidențial către membrii grupului infracțional organizat din mediul privat”, se arată în rechizitoriu, potrivit Libertatea.
Alte dosare în care a fost implicat Liviu Dragnea
Reamintim că Liviu Dragnea a fost implicat în alte două dosare penale: Dosarul referendumului și Dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman.
În Dosarul referendumului, Liviu Dragnea a fost condamnat de Înalta Curte, în 2016, la 2 ani de închisoare cu suspendare. Acuzația a fost cea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
În Dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, Înalta Curte l-a condamnat pe Liviu Dragnea, în 2019, la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu. La stabilirea modalității de executare a pedepsei, judecătorii au ținut cont de condamnarea din primul dosar.
Fostul lider al PSD a fost liberat condiționat pe 15 iulie 2021, după executarea a două treimi din pedeapsă.
