Situația din Orientul Mijlociu escaladează rapid, după ce Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume, a fost închisă din nou la scurt timp după redeschidere. Decizia autorităților iraniene vine pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Statele Unite și al blocadei impuse porturilor iraniene.
Strâmtoarea Ormuz, închisă din nou după mai puțin de 24 de ore. Tensiuni majore între Iran și SUA și declarații controversate ale lui Trump
Ruta strategică, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul global, rămâne sub control strict, iar navele comerciale trebuie să obțină aprobarea Iranului pentru a putea traversa zona.
Iranul reînchide Strâmtoarea Ormuz și acuză SUA
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz a ținut mai puțin de 24 de ore. Armata iraniană a anunţat că ruta maritimă prin care trece 20% din petrolul global este din nou închisă, iar navele de marfă şi petrolierele care vor să treacă pe acolo trebuie să obţină permisiunea Iranului. Motivul schimbării deciziei este faptul că Statele Unite au refuzat să ridice blocada impusă marilor porturi iraniene.
Autoritățile de la Teheran susțin că blocada americană reprezintă o încălcare a înțelegerilor anterioare și au avertizat că situația va rămâne tensionată atât timp cât restricțiile vor continua.
Donald Trump alimentează tensiunile: Cuba ar putea fi următoarea țintă
În paralel cu conflictul din zona Golfului Persic, declarațiile președintelui american Donald Trump atrag atenția la nivel internațional. Acesta a sugerat în repetate rânduri că politica externă a SUA pentru 2026 ar putea include noi intervenții, iar Cuba ar putea deveni următoarea țintă.
Lista sa de acțiuni externe pare să includă Venezuela, Groenlanda, Iran și, mai nou, Cuba, despre care a afirmat că ar putea fi „următoarea sa cucerire”, potrivit unui articol Wall Street Journal.
Sâmbătă, preşedintele american a fost întrebat, la bordul Air Force One, dacă urmează o intervenţie militară în Cuba. Preşedintele american a răspuns enigmatic: „depinde ce înţelegeţi prin acţiune militară”.
La insistenţa jurnalistei, Trump a repetat răspunsul şi făcut o referire la fostul preşedinte american Bill Clinton: „Depinde ce înţelegeţi prin acţiune militară, cum ar spune Bill Clinton. Înţelegeţi asta? Nu. Nu multă lume înţelege”, a declarat Trump.
Declarații controversate și avertismente directe
Tensiunile dintre Washington și Havana au crescut vizibil în ultimele luni. La finalul lunii martie, Donald Trump a făcut o declarație care a stârnit numeroase reacții la nivel global, sugerând că o eventuală acțiune împotriva Cubei este posibilă.
„Am construit această armată minunată. Am spus că ‘niciodată nu va trebui să o folosim’. Dar uneori trebuie să o foloseşti. Iar Cuba este următoarea, apropo”, a declarat Trump la Miami, fără a explica ce înseamnă acest lucru.
Relații tensionate între SUA și Cuba, amplificate de contextul global
Relațiile dintre Havana și Washington sunt tensionate de decenii, încă din perioada revoluției conduse de Fidel Castro în 1959. Situația s-a deteriorat și mai mult în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump.
Administrația americană a intensificat presiunea economică asupra Cubei, încercând să limiteze fluxurile de valută și petrol către insulă. Aceste măsuri au avut un impact major asupra economiei cubaneze.
Presiunea a crescut și mai mult după operațiunea din ianuarie, în urma căreia președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a fost reținut la Caracas și transportat în Statele Unite.
Cuba pierde un aliat important, în plin context de criză
Acțiunea împotriva Venezuelei a afectat indirect și Cuba, care a pierdut unul dintre cei mai importanți aliați ai săi. Venezuela a fost, ani la rând, un sprijin esențial pentru Havana, în special prin livrările de petrol în contextul embargoului impus de SUA.
În prezent, cele două state, Cuba și Statele Unite, sunt implicate în discuții oficiale, confirmate de ambele părți, însă tensiunile rămân ridicate, iar evoluția situației este imprevizibilă.
