Președintele Kelemen Hunor a transmis miercuri un mesaj ferm privind acuzațiile apărute în spațiul public, subliniind că Uniunea Democrată Maghiară din România nu a solicitat și nu a primit fonduri din partea Guvernului Ungariei. Declarațiile au fost făcute după o întâlnire importantă cu Peter Magyar, liderul partidului Tisza, considerat posibil viitor prim-ministru al Ungariei.

Kelemen Hunor cere audit și respinge acuzațiile: „UDMR nu a cerut, nu a primit fonduri”

Contextul discuțiilor este unul sensibil, în care relațiile dintre organizațiile politice și finanțările externe sunt atent analizate, iar transparența devine un subiect central.

Dialog „corect” și „constructiv” despre relațiile viitoare

După consultările desfășurate la Palatul Cotroceni, Kelemen Hunor a descris întâlnirea cu liderul maghiar drept una pozitivă, axată pe viitor și pe stabilirea unor principii clare de colaborare.

„Am discutat aproximativ o oră și am stabilit că trecutul rămâne în spatele nostru. Nu putem schimba ceea ce a fost, dar putem construi o relație corectă, în interesul comunității maghiare și al cooperării regionale”, a declarat liderul UDMR, conform Agerpres.

Potrivit acestuia, relațiile dintre UDMR și viitorul executiv de la Budapesta trebuie să fie bazate pe respect reciproc și delimitări clare, fără interferențe în politica internă.

UDMR nu se implică în politica internă a Ungariei

Un punct esențial al discuției a fost solicitarea venită din partea lui Peter Magyar ca UDMR să nu se implice în politica internă a Ungariei. Kelemen Hunor a declarat că această cerință este justificată și că Uniunea nu avea, oricum, o astfel de intenție.

Această poziție confirmă dorința ambelor părți de a menține o separare clară între activitatea politică internă și cooperarea regională.

„Nu am cerut, nu am primit” – reacție fermă la acuzațiile din campanie

Kelemen Hunor a respins categoric acuzațiile privind presupuse finanțări directe către UDMR din partea Guvernului Ungariei, subliniind că acestea nu au fundament real.

„UDMR nu a primit fonduri deloc. Nu a cerut, nu a primit. Au primit asociații, fundații, biserici, universități și alte entități. Este o diferență clară care trebuie înțeleasă”, a explicat acesta.

Declarațiile vin pe fondul unor dezbateri intense legate de influența financiară a Ungariei în comunitățile maghiare din afara granițelor.

Audit pentru transparență: „Este în interesul tuturor”

Liderul UDMR a susținut necesitatea unui audit privind fondurile alocate de Guvernul ungar în ultimii ani, inclusiv cele direcționate către organizații din România.

„Eu susțin un audit, cum a fost și în 2010 și la fiecare schimbare de guvern. În această campanie au fost foarte multe acuzații nefondate și este bine să fie clarificate. Este în interesul tuturor”, a declarat Kelemen Hunor.

Potrivit acestuia, un astfel de demers ar contribui la clarificarea situației și la creșterea transparenței, eliminând suspiciunile din spațiul public.

Poziția liderului Tisza și posibile schimbări la Budapesta

La rândul său, Peter Magyar a confirmat că a primit asigurări privind neimplicarea UDMR în politica internă a Ungariei și a anunțat intenția de a analiza modul în care au fost utilizate fondurile în ultimii ani.

„Am declarat, de asemenea, că vom efectua o analiză retrospectivă despre modul în care au fost folosite fondurile acordate în ultimul deceniu”, a transmis liderul partidului Tisza.

Această declarație sugerează o posibilă schimbare de direcție la nivelul viitorului guvern ungar, cu accent pe control și transparență.

Cooperare viitoare, dar cu limite clare

În final, Kelemen Hunor a subliniat că UDMR își dorește o relație stabilă și predictibilă cu viitorul guvern al Ungariei, bazată pe dialog și colaborare în interesul comunității maghiare din România.

Mesajul transmis indică o repoziționare strategică, în care accentul cade pe cooperare instituțională și pe evitarea oricăror interpretări legate de influențe externe.

Într-un context regional sensibil, marcat de discuții despre suveranitate și influență politică, apelul la audit și transparență ar putea deveni un element central al agendei publice în perioada următoare.