Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra unei legi care vizează guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și care, potrivit șefului statului, poate deschide calea unor cheltuieli discreționare și neplafonate în companiile de stat listate la bursă.
Nicușor Dan atacă la CCR legea privind cheltuielile din companiile de stat. Președintele avertizează asupra riscului unor decontări nelimitate și arbitrare
Miza este una uriașă: modul în care administratori, directori, membri ai consiliilor de supraveghere și ai directoratelor din companii strategice deținute de stat ar putea beneficia de decontări extinse pentru reprezentare, transport, diurnă și cazare, fără limite clare.
Potrivit sesizării formulate de președinte, modificările aduse în Camera Deputaților pot vulnerabiliza direct gestionarea banului public și pot crea premisele unor avantaje materiale mascate sub forma unor cheltuieli profesionale.
Ce lege a contestat Nicușor Dan la Curtea Constituțională
Șeful statului a atacat Legea privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 73/2018 pentru completarea art. 1 din OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Concret, legea introduce o modificare esențială la articolul 39, prin care anumite cheltuieli realizate de conducerea întreprinderilor publice listate la bursă nu mai sunt încadrate în categoria beneficiilor plafonate legal.
„(5) În cazul întreprinderilor publice ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare, cheltuielile cu reprezentarea, transportul, diurna şi cazarea ale administratorilor şi directorilor, în cazul sistemului unitar, respectiv ale membrilor consiliului de supraveghere şi ale membrilor directoratului, în cazul sistemului dualist, realizate în scopul exercitării mandatelor, nu reprezintă beneficii sau avantaje în sensul alin. (2) şi (4)”
Ce înseamnă această modificare
Până acum, anumite beneficii și avantaje erau plafonate la maximum două indemnizații fixe brute lunare pe parcursul unui an.
Potrivit sesizării, prin amendamentul introdus de legiuitor, ca alineat distinct, se deschide calea unor cheltuieli nelimitate, ce ar urma a fi realizate în mod arbitrar în cadrul companiilor deţinute de stat, mai exact al întreprinderilor publice ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare, aceste cheltuieli fiind circumscrise ideii de a fi afectate scopului exercitării mandatelor.
Cu alte cuvinte, deși formal aceste costuri nu mai sunt definite ca beneficii, ele pot deveni în practică o metodă de evitare a plafonării remunerațiilor.
Nicușor Dan: legea poate permite avantaje materiale mascate
În documentul transmis CCR, președintele avertizează că noua formulare poate transforma cheltuielile profesionale într-un mecanism de ocolire a limitelor impuse.
Prin acest amendament, legiuitorul deschide calea unor decontări arbitrare sub paravanul „exercitării mandatului”, arată sesizarea.
Mai mult, se argumentează, deşi formal aceste sume nu mai sunt calificate drept „beneficii”, în realitate, ele vor reprezenta avantaje materiale care, prin eliminarea plafonului legal, pot fi utilizate pentru a eluda limitele de remunerare stabilite prin contractul de mandat.
Președintele consideră că această liberalizare a cheltuielilor poate afecta direct patrimoniul public și poate slăbi controlul asupra unor companii strategice.
Companiile de stat listate la bursă, în centrul controversei
Legea se aplică întreprinderilor publice ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare, adică exact acele companii care administrează active strategice și au un impact major asupra economiei naționale.
„Configuraţia cheltuielilor admise la decontare, în această sferă a relaţiilor sociale, permite o cvasi-universalitate a decontării cheltuielilor acestor categorii de angajaţi, de la bugetul statului, ceea ce depăşeşte cu mult, în opinia noastră, intenţia iniţiatorului – Guvernul României. Prin excluderea cheltuielilor de ‘reprezentare, transport, diurnă şi cazare’ din categoria beneficiilor (care sunt de regulă plafonate prin contractul de mandat), se creează premisa unor cheltuieli discreţionare şi nelimitate. Deoarece aceste companii utilizează capital public, orice erodare a profitului prin cheltuieli de protocol excesive contravine obligaţiei statului de a proteja interesele economice naţionale”, arată sesizarea.
Problema de previzibilitate și riscul cheltuielilor imposibil de estimat
Un alt punct central al criticii formulate de Nicușor Dan este lipsa clarității legislative.
Sintagma „realizate în scopul exercitării mandatelor” este considerată prea vagă și susceptibilă de interpretări extinse.
„Cuantificarea cheltuielilor ce pot fi incluse la decontare pe baza acestui criteriu este practic imposibilă, existând riscul încălcării prevederilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, care prevăd că ‘statul trebuie să asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară’ întrucât, în mod evident, gestionarea în mod arbitrar şi neplafonată a resurselor întreprinderilor publice-societăţi este susceptibilă a afecta în mod direct patrimoniul statului şi, implicit, interesul naţional”, mai arată documentul.
Risc de guvernanță netransparentă
Președintele avertizează și asupra efectelor pe termen lung asupra guvernanței corporative.
„Un cadru legislativ care permite ‘camuflarea’ unor avantaje materiale sub formă de cheltuieli profesionale poate duce la o guvernanţă corporativă netransparentă, subminând eficienţa economică pe care statul este obligat să o garanteze”, precizează el în sesizarea la CCR.
Ce NU contestă președintele
Nicușor Dan subliniază că sesizarea nu vizează OUG nr. 73/2018 în ansamblu, ci strict completările și modificările aduse ulterior în Camera Deputaților, în legea de aprobare.
Şeful statului menţionează că prin această sesizare nu aduce critici de neconstituţionalitate şi cu privire la OUG nr. 73/2018 prin care a fost completat art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, ci doar modului de adoptare şi conţinutului completărilor aduse acesteia la Camera Deputaţilor, în cuprinsul legii de aprobare.
De ce este importantă această sesizare
Demersul președintelui poate avea implicații majore asupra:
modului în care sunt gestionate fondurile companiilor de stat
limitelor de remunerare indirectă ale conducerii
transparenței corporative în întreprinderile publice
protejării patrimoniului statului
O confruntare majoră pe tema banului public
Sesizarea trimisă de Nicușor Dan la CCR deschide o dezbatere esențială despre modul în care statul gestionează resursele publice și despre limitele între cheltuieli legitime și avantaje excesive.
Într-un context economic sensibil, în care eficiența și transparența companiilor de stat sunt subiecte majore, decizia Curții Constituționale poate deveni un moment-cheie pentru viitorul guvernanței corporative în România. Pentru președinte, miza este clară: protejarea interesului național și blocarea oricărei breșe legislative care ar putea transforma cheltuielile publice într-un mecanism arbitrar.
