Secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să le ceară marilor companii europene din industria de apărare să accelereze investițiile și să își mărească rapid capacitățile de producție. Demersul face parte din eforturile alianței de a consolida capacitatea militară a Europei și de a răspunde presiunilor venite din partea președintelui american Donald Trump.
NATO pune presiune pe industria europeană de armament. Mark Rutte cere investiții urgente și creșterea producției militare
Potrivit unor surse citate de Financial Times, Rutte va participa la o reuniune la Bruxelles cu reprezentanții principalelor grupuri europene din domeniul apărării, unde va încerca să obțină angajamente rapide înaintea summitului anual NATO, programat în iulie, la Ankara.
Reuniunea este considerată una extrem de importantă pentru viitorul industriei militare europene, în contextul în care NATO încearcă să accelereze dezvoltarea capacităților de apărare ale continentului și să reducă dependența de Statele Unite.
Companiile europene de apărare, chemate să prezinte planuri urgente de investiții
Înaintea întâlnirii, companiilor li s-a cerut să prezinte informații despre investițiile majore pe care le pregătesc și despre capacitatea lor de a crește producția, în special în domenii considerate critice pentru NATO, precum apărarea antiaeriană și rachetele cu rază lungă de acțiune.
Surse din industrie spun că, deși Mark Rutte se întâlnește frecvent cu directorii celor mai importante companii de apărare din Europa, organizarea unei reuniuni comune cu un număr atât de mare de producători este neobișnuită și reflectă presiunea din interiorul NATO pentru a demonstra extinderea industriei militare europene.
Printre companiile așteptate la Bruxelles se numără Rheinmetall, Airbus, Saab, Leonardo, Safran și MBDA.
Oficialii NATO vor ca summitul din Ankara să aducă rezultate concrete și să demonstreze că majorarea cheltuielilor pentru apărare produce deja efecte reale în economie și industrie.
NATO vrea cheltuieli de apărare de 5% din PIB
NATO încearcă să convingă industria europeană de armament să susțină obiectivul majorării cheltuielilor pentru apărare, după ce statele membre au convenit, la summitul de anul trecut de la Haga, să crească bugetele militare la 5% din PIB, în linie cu solicitările lui Donald Trump.
Oficialii alianței vor ca summitul din Ankara să producă rezultate concrete și să arate că noile angajamente financiare se traduc deja în contracte, investiții și creșterea producției de armament.
„Este vorba despre a face ca majorarea cheltuielilor pentru apărare să pară ceva real”, a declarat unul dintre oficialii implicați în pregătirea reuniunii.
Potrivit surselor citate, Mark Rutte le va cere companiilor europene să investească rapid, chiar și înaintea unor noi comenzi guvernamentale consistente.
Tensiuni între guvernele europene și industria de armament
În ultimii ani, între guvernele europene și producătorii de armament au existat tensiuni privind ritmul lent al dezvoltării capacităților militare. Companiile au acuzat statele că nu semnează suficiente contracte pe termen lung, în timp ce guvernele au reproșat industriei că nu și-a extins suficient de repede producția.
În paralel, NATO încearcă să reducă dependența Europei de Statele Unite, pe fondul îngrijorărilor legate de angajamentul Washingtonului față de securitatea continentului.
Una dintre cele mai mari probleme pentru statele europene rămâne lipsa rachetelor cu rază lungă de acțiune. Germania încearcă să cumpere rachete americane Tomahawk pentru a-și consolida apărarea împotriva Rusiei, mai ales după ce Pentagonul a renunțat la planurile privind desfășurarea unor echipamente proprii în Europa.
Totodată, statele europene presează industria locală să accelereze dezvoltarea unor alternative produse pe continent.
Retragerea trupelor americane din Germania a crescut presiunea asupra Europei
Situația a devenit și mai tensionată după ce Pentagonul a anunțat, la începutul lunii mai, retragerea a 5.000 de militari americani din Germania, pe fondul disputelor dintre Donald Trump și cancelarul german Friedrich Merz privind războiul cu Iranul.
Surse din industrie spun că atât reducerea prezenței militare americane, cât și consumul accelerat de muniție al SUA în conflictul din Orientul Mijlociu au reprezentat noi „semnale de alarmă” pentru Europa privind necesitatea extinderii rapide a capacităților sale militare.
Dacă aliații europeni ai NATO vor atinge ținta de 5% din PIB pentru apărare, cheltuielile militare ale continentului ar putea crește cu aproximativ 1.000 de miliarde de dolari anual până în 2035, comparativ cu nivelul din 2024.
Domeniile în care Europa depinde încă masiv de SUA
Oficialii NATO spun că vor acorduri majore în domenii unde armatele europene depind puternic de SUA: apărare antiaeriană, rachete cu rază lungă și sisteme de informații și supraveghere, inclusiv sateliți spațiali.
În contextul tensiunilor internaționale și al conflictelor din ultimele luni, NATO încearcă să accelereze transformarea industriei europene de apărare într-un sector capabil să răspundă rapid amenințărilor militare și noilor provocări geopolitice.
