Trăim într-o perioadă de stres crescut în lume. Indiferent că ești adult sau copil, cu siguranță ai experimentat acel grup de sentimente și acțiuni pe care îl denumim stres.
Un deadline la muncă, un test la școală, o discuție tensionată în familie, probleme financiare, chiar și schimbări pozitive, cum ar fi mutarea într-o casă mai mare sau stabilirea de noi prieteni pot să reprezinte un potențial factor de risc. Situațiile limită cu care ne confruntăm zilnic declanșează reacția normală a organismului – stresul – care poate să fie benefic pentru fiecare din noi, cu condiția de a nu ne afla constant în această stare.
În ziua de azi, se discută mult despre acest subiect. Ce este stresul, care sunt cauzele și factorii de risc pentru stres, cum putem să ne dăm seama că suferim de stres și, de asemenea, care sunt remediile naturale sau medicamentoase care ne pot ajuta să ieșim din acest cerc vicios – despre toate acestea, vom discuta în cele ce urmează.
Ce este stresul?
Stresul poate fi definit ca orice tip de schimbare care provoacă stres fizic, emoțional sau psihologic. Stresul este răspunsul corpului tău la orice necesită atenție sau acțiune. Toată lumea experimentează stres într-o anumită măsură la un anumit moment din viață. Modul în care răspundeți la stres, totuși, face o mare diferență pentru bunăstarea dumneavoastră generală.
Stresul este apărarea naturală a organismului împotriva prădătorilor și a pericolului. Determină corpul să se inunde cu hormoni care își pregătesc sistemele să evite sau să înfrunte pericolul. Oamenii se referă în mod obișnuit la asta drept mecanism de luptă sau de zbor.
Există două tipuri importante de stres: stresul acut și stresul cronic.
Stresul acut este cea mai întâlnită formă de stres la nivel mondial. Stresul acut este o reacție la evenimente din viața noastră care au avut loc (cum ar fi o discuție aprinsă cu partenerul de viață) și la evenimente care ar putea avea loc (de exemplu, încheierea unui contract de credit cu o durată de 20 sau 30 de ani). De cele mai multe ori, stresul acut generează în noi niște trăiri negative, însă există și situații în care stresul acut poate fi benefic. De exemplu, cum ar fi când sărim cu parașuta sau când ne aruncăm într-un bazin de la o înălțime pe care o considerăm mare. În ultimele două situații menționate, stresul acut ne face să trăim niște emoții unice și pozitive.
Din fericire, stresul acut nu are, de regulă, urmări grave asupra oamenilor tensionați din motive „obișnuite”, precum evitarea, în ultimul moment, a unui accident de mașină.
Un subtip al stresului acut îl reprezintă stresul acut episodic – aceasta înseamnă că o persoană este afectată frecvent de stresul acut. Oamenii care suferă de stres acut episodic se enervează des și foarte ușor.
Stresul acut se poate transforma, atâta vreme cât nu este gestionat corect, într-un stres cronic. Iar stresul cronic este devastator pentru psihicul, emoționalul și calitatea relațiilor sociale ale unei persoane care suferă din cauza acestei probleme. Un om afectat de stresul cronic se confruntă, în fiecare zi, cu o tensiune uriașă. Prin urmare, stresul cronic este un real pericol pentru sănătate și determină apariția bolilor cardiace, cirozei, bolilor pulmonare sau a cancerului.
Totodată, mulți dintre oamenii afectați de efectele stresului cronic aleg să se sinucidă. Din cauza efectelor sale asupra fizicului și mentalului uman, stresul cronic este foarte dificil de tratat.
Care sunt cauzele stresului
Oamenii reacționează diferit la situațiile stresante. Ceea ce este stresant pentru o persoană poate să nu fie stresant pentru alta, iar aproape orice eveniment poate provoca stres. Pentru unii oameni, doar gândirea la un declanșator sau la câțiva factori declanșatori mai mici poate provoca stres.
Nu există niciun motiv identificabil pentru care o persoană se poate simți mai puțin stresată decât alta, atunci când se confruntă cu același factor de stres. Afecțiunile de sănătate mintală, cum ar fi depresia, sau un sentiment de frustrare, nedreptate și anxietate, îi pot face pe unii oameni să se simtă stresați mai ușor decât pe alții.
Așadar, este dificil a enumera cauzele specifice ale stresului, având în vedere variabilitatea indivizilor și răspunsul acestora la anumiți factori declanșatori. Cu toate acestea, putem identifica câteva evenimente majore care cauzează stres pentru majoritatea populației care se confruntă cu ele. Acestea includ:
- probleme la locul de muncă sau momentul pensionării
- locul de muncă – persoanele care lucrează în locuri de muncă stresante, cum ar fi armata sau serviciile de urgență sunt predispuse la a trăi într-un stres continuu
- lipsa de timp sau de bani
- probleme de familie, mutarea într-o altă casă, doliu
- prezența unei boli
- relații, căsătoria și divorțul
Alte cauze de stres raportate frecvent sunt:
- avortul sau pierderea sarcinii
- conducerea în trafic intens sau teama de un accident
- sarcina și momentul în care devii părinte
- zgomot excesiv, supraaglomerare și poluare
- o stare de incertitudine sau așteptarea unui rezultat important
Factori de risc pentru stres
Având în vedere variabilitatea reacțiilor de la persoană la persoană față de o anumită situație dată, nu putem menționa cu exactitate factorii de risc pentru stres. Putem spune că un stil de viață haotic, o alimentație dezechilibrată, lipsa somnului, un loc de muncă solicitant și prezența relațiilor de cele mai multe ori conflictuale sunt factori de risc ai stresului.
Bineînțeles că nu ne putem limita doar la exemplele enumerate mai sus, dar trebuie să fim conștienți că factorii de risc pot să fie intrinseci sau extrinseci.
Ce impact are stresul asupra organismului
Când te afli într-o situație stresantă, corpul tău lansează un răspuns fizic. Sistemul tău nervos intră în acțiune, eliberând hormoni care te pregătesc fie să lupți, fie să fugi. Se numește răspunsul „luptă sau fugi” și, de aceea, atunci când te afli într-o situație stresantă, s-ar putea să observi că bătăile inimii se accelerează, că respirația devine mai rapidă, mușchii se încordează și începi să transpiri. Acest tip de stres este de scurtă durată și temporar (stres acut), iar corpul tău se recuperează de obicei rapid din el.
Dar dacă sistemul tău de stres rămâne activat pe o perioadă lungă de timp (stres cronic), acesta poate duce la sau agrava probleme de sănătate mai grave. Fluxul constant de hormoni de stres poate provoca o uzură foarte mare a corpului, făcându-l să îmbătrânească mai repede și făcându-l mai predispus la îmbolnăvire.
Stresul pe perioade scurte de timp determină semne fizice din categoria durerilor de cap, oboseală, dificultăți de somn, dificultăți de concentrare, un stomac deranjat, iritabilitate etc.
Atunci când stresul este constant, pe o durată mai mare de timp, și nu este abordat corespunzător, impactul asupra organismului este mai mare și poate să ducă la o serie de afecțiuni mai grave de sănătate, inclusiv depresie, tensiune arterială crescută, aritmii, ateroscleroză, infarct miocardic, arsuri la stomac, ulcere, sindrom de colon iritabil, crampe, constipație și diaree, creșterea sau pierderea în greutate, modificări ale apetitului sexual, probleme de fertilitate, crize de astm sau artrită, ori probleme ale pielii, cum ar fi acneea, eczema și psoriazisul.
Simptomele stresului
Când o persoană suferă de stres cronic, activarea continuă a răspunsului la stres cauzează uzura corpului. Se dezvoltă simptome fizice, emoționale și comportamentale.
Printre simptomele emoționale putem să enumerăm nerăbdarea, frica, furia, agresivitatea, tristețea, iritabilitatea, prezența frustrărilor, inclusiv persoana poate să fie deprimată.
Aceste sentimente pot produce, uneori, simptome fizice, făcându-te să te simți și mai rău. Durerile de cap, greaţă, indigestie, problemele digestive precum constipație, balonare sau diaree, o respirație superficială sau, din contră, hiperventilație, transpiraţie, palpitații ale inimii, dureri – toate pot să acompanieze simptomatologia emoțională a unei persoane stresate.
O persoană stresată se va comporta diferit față de restul persoanelor. Printre aceste comportamente, putem identifica următoarele:
- Izolarea fizică față de alte persoane sau prezența unui comportament agresiv față de ele
- Se poate să fi indecis sau inflexibil
- Plânsul
- Prezența insomniei
- Fumatul, consumul de alcool sau droguri excesiv
Dacă stresul este de lungă durată, este posibil să observați că somnul și memoria sunt afectate, obiceiurile alimentare se schimbă sau vă simțiți mai puțin înclinați să faceți exerciții fizice.
Unele cercetări au legat, de asemenea, stresul pe termen lung de simptome ale afecțiunilor gastrointestinale, cum ar fi sindromul intestinului iritabil sau ulcerul gastric, precum și de simptome ale afecțiunilor cardiovasculare.
Cum să combatem stresul
Multă lume își pune această întrebare: cum combatem stresul? Care sunt modalitățile prin care putem să ”conviețuim” cu stresul? Poți urma unul din sfaturile de mai jos pentru restabilirea calmului și a liniștii în viața ta haotică. Nu trebuie să investești mult timp sau să te gândești prea mult, este simplu și rapid.
Fii activ
Practic, orice formă de activitate fizică poate acționa ca un ameliorator de stres. Chiar dacă nu ești un atlet sau nu ești în formă, exercițiile pot fi un bun calmant al stresului.
Activitatea fizică vă poate pompa endorfinele pentru a vă simți bine și alte substanțe chimice neuronale naturale care vă sporesc sentimentul de bunăstare. De asemenea, exercițiile fizice vă pot reorienta mintea asupra mișcărilor corpului, ceea ce vă poate îmbunătăți starea de spirit și poate ajuta iritațiile zilei să dispară. Luați în considerare mersul pe jos, jogging, grădinărit, curățenie, ciclism, înot sau orice altceva care vă face activ.
Mâncați o dietă sănătoasă
O dietă sănătoasă este o parte importantă a îngrijirii dumneavoastră. Încercați să mâncați o varietate de fructe și legume și cereale integrale.
Evitați obiceiurile nesănătoase
Unii oameni pot face față stresului consumând prea multă cofeină sau alcool, fumând, mâncând prea mult sau folosind substanțe ilegale. Aceste obiceiuri vă pot dăuna sănătății: încercați să le eliminați din viața voastră.
Meditează
În timpul meditației, îți concentrezi atenția și astfel liniștești fluxul de gânduri amestecate care îți pot înghesui mintea și provoacă stres. Meditația poate insufla un sentiment de calm, pace și echilibru care poate beneficia atât de bunăstarea ta emoțională, cât și de sănătatea ta generală.
Meditația ghidată, imaginile ghidate, vizualizarea și alte forme de meditație pot să fie practicate oriunde și oricând, fie că sunteți la plimbare, mergeți cu autobuzul până la serviciu sau așteptați la cabinetul medicului. De asemenea, puteți încerca să respirați profund oriunde.
Râzi mai mult
Un bun simț al umorului nu poate vindeca toate bolile, dar te poate ajuta să te simți mai bine, chiar dacă nu îți vine natural sa faci acest lucru, mereu. Când râzi, nu numai că îți ușurează încărcătura mentală, dar provoacă și schimbări fizice pozitive în corpul tău. Râsul se aprinde și apoi îți răcește răspunsul la stres. Așa că citește niște glume, spune niște glume, urmărește o comedie sau ieși cu prietenii tăi amuzanți.
Conectarea cu ceilalți
Când ești stresat și iritabil, instinctul tău poate fi să te izolezi. În schimb, adresează-te familiei și prietenilor și faceți conexiuni sociale. Contactul social este un bun ameliorator al stresului, deoarece poate oferi distragere a atenției, oferi sprijin și te poate ajuta să tolerezi suișurile și coborâșurile vieții. Așa că ia o pauză de cafea cu un prieten sau vizitează-ți lăcașul de cult: te poate ajuta.
Remedii naturale împotriva stresului
Așa cum am spus deja, există o mulțime de lucruri pe care le poți face pentru a combate stresul. Desigur, scopul nu este acela de a scăpa complet de stres (ar fi o bătălie pierdută), ci de a găsi modalități de a-l minimiza și de a-l gestiona. Pe lângă activitățile deja menționate, există și remedii naturale.
Mirosul uleiurilor vegetale liniștitoare poate ajuta la ameliorarea stresului și a anxietății. Anumite arome funcționează mai bine pentru unii oameni decât pentru alții, așa că luați în considerare experimentarea cu diferite opțiuni.
Lavanda poate fi deosebit de utilă. Un studiu din 2012 a testat efectele aromaterapiei cu lavandă asupra insomniei la 67 de femei cu vârsta cuprinsă între 45 și 55 de ani. Rezultatele sugerează că aromaterapia poate reduce ritmul cardiac pe termen scurt și poate ajuta la ameliorarea problemelor de somn pe termen lung.
Administrarea adaptogenilor este și ea o soluție. Adaptogenii sunt suplimente din plante numite după capacitatea lor de a vă ajuta să vă „adaptați” la factorii de stres externi.
În timp ce suplimentele cu ashwagandha ar putea fi una dintre cele mai comune opțiuni, alți adaptogeni care pot ajuta la ameliorarea stresului și la promovarea calmului includ ginsengul asiatic, ginsengul siberian și rhodiola rosea.
De asemenea, băutorii de ceaiuri cooperează mai bine cu stresul. Dacă sunteți în căutarea unui ceai din plante care să vă ajute să scadă nivelul de stres, câteva alegeri bune sunt menta, mușețelul, lavanda, floarea pasiunii, ginsengul, teiul, ceaiul verde.
În final, din categoria suplimentelor naturale împotriva stresului se încadrează suplimentele ce conțin magneziu, melatonină, passiflora sau valeriană. Aceste substanțe sunt cunoscute pentru efectele lor de liniștire a sistemului nervos și de reducere a stresului acut.
Tehnici de gestionare a stresului
Există câteva tehnici de gestionare a stresului pe care oricine le poate aplica datorită faptului că sunt la îndemâna oricui și sunt foarte ușor de urmat. Iată câteva dintre ele:
- Păstrați o atitudine pozitivă.
- Acceptați că există evenimente pe care nu le puteți controla.
- Fii asertiv în loc să fii agresiv. Afirmați-vă sentimentele, opiniile sau convingerile în loc să deveniți furios, defensiv sau pasiv.
- Învață să-ți gestionezi timpul mai eficient.
- Stabiliți limite în mod corespunzător și spuneți nu solicitărilor care ar crea stres excesiv în viața voastră.
- Fă-ți timp pentru hobby-uri și interese.
- Nu te baza pe alcool, droguri sau comportamente compulsive pentru a reduce stresul. Drogurile și alcoolul vă pot stresa și mai mult corpul.
- Căutați sprijin social. Petrece suficient timp cu cei pe care îi iubești.
- Căutați tratament cu un psiholog sau alt profesionist în domeniul sănătății mintale instruit în gestionarea stresului sau tehnici de biofeedback pentru a afla modalități mai sănătoase de a face față stresului din viața ta.
