Câtă vechime în muncă trebuie să ai pentru a beneficia de pensie

Noua lege a pensiilor va intra în vigoare la 1 septembrie 2024. Cu mici excepții însă, care au fost aplicate deja de la începutul anului.

Potrivit noii legi a pensiilor, vârsta de pensionare urmează să crească, însă doar pentru femei, care vor fi nevoite să muncească mai mult decât în prezent.

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, spunea la finalul anului trecut că, potrivit planurilor, până în 2030 vârsta de pensionare pentru femei va fi de 63 de ani, urmând să ajungă la 65 de ani până în 2035.

„În primul rând trebuie să știți că aceasta este o garanție că vârsta de pensionare în România nu va crește arbitrar, ad-hoc, în funcție de guvernele care vor fi la guvernare. Deci ați văzut că am introdus în lege un articol care prevede că vârsta de pensionare nu va putea crește decât dacă crește în mod semnificativ speranța de viață. Probabilitatea asta, din păcate pentru noi, este aproape zero. Prin urmare, vârsta de pensionare în România nu va crește.

Singura vârstă de pensionare care crește este, în baza noii legi, este vârsta de pensionare pentru femei, dar care, a fost o condiție la impuse și nu la liber-alese. A fost deja o condiționalitate care a venit din PNRR-ul negociat de guvernele de dreapta din 2021, pe care noi am îndulcit-o pentru românce, cu cele două măsuri complementare. Am echilibrat prin perioada de creștere copil, stagiul de cotizare contributiv, respectiv pentru fiecare copil se reduce vârsta de pensionare cu șase luni”, spunea ministrul Muncii la acea vreme.

Este important pentru români să știe însă la câți ani se pot pensiona în acest moment și care este stagiul de cotizare necesar pentru fiecare pensie în parte.

Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare prevăzute de lege.

Vârsta standard de pensionare, stagiul complet de cotizare și stagiul minim de cotizare pentru femei şi bărbaţi sunt stabilite în raport de luna și anul naşterii.

Vârsta standard de pensionare este 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi, stagiul minim de cotizare este de 15 ani şi stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestor coordonate se realizează printr-o creştere graduală, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Pensia anticipată
Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de lege, pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.

Vârsta standard de pensionare, stagiul complet de cotizare pentru femei şi bărbaţi sunt stabilite în raport de luna și anul naşterii.

Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii în care se stabileşte cel al pensiei pentru limită de vârstă.

Exemplu pentru femeie născută în februarie 1962:

Vârsta standard de pensionare este 62 ani și 2 luni, iar stagiul complet de cotizare de 32 ani și 6 luni. Prin reducerea vârstei standard de pensionare cu 5 ani rezultă că, începând cu împlinirea vârstei de 57 de ani și 2 luni, persoana în cauză va putea solicita pensia anticipată, însă doar dacă la momentul solicitarii, va face dovada realizării unui stagiu de cotizare de cel puţin 40 ani și 6 luni (32 ani și 6 luni/stagiul complet de cotizare prevăzut de lege + 8 ani), se arată pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice.

Pensia anticipată parțială
Pensia anticipată parţială se acordă cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, persoanelor asigurate care au realizat stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.

Vârsta standard de pensionare, stagiul complet de cotizare şi stagiul minim de pentru femei şi bărbaţi sunt stabilite în raport de luna și anul naşterii.

Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului.

În ce an s-au pensionat românii care vor lua mai mulți bani la recalculare

Pensia de invaliditate
Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, și care au realizat stagiu de cotizare, în condițiile legii.

Beneficiari:

persoanele care si-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza unei boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca;
persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA (indiferent de stagiul de cotizare realizat);
persoanele care au satisfăcut serviciul militar ca militari în termen sau militari cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat(indiferent de stagiul de cotizare realizat);
elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale(indiferent de stagiul de cotizare realizat);
persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinse într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, acestea având dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.
Pensia de urmaș
În situaţia decesului asiguratului sau pensionarului, copiii şi soţul supravieţuitor au dreptul la pensie de urmaş, în următoarele condiţii:

Copiii:

până la vârsta de 16 ani
dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani
pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute mai sus.
Soţul supravieţuitor:

la împlinirea vârstei-standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus;
indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul l sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an;
indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:
a. în baza unui contract individual de muncă;

b. în baza unui raport de serviciu;

c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

!!! Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

• care nu îndeplineşte condiţiile de mai sus, beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente

a. în baza unui contract individual de muncă;

b. în baza unui raport de serviciu;

• care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:

a. în baza unui contract individual de muncă;

b. în baza unui raport de serviciu;

!!! Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Pensia de serviciu
Condiții de acordare a pensiei de serviciu:

a) – calitatea enumerată la categorii de beneficiari;

– vechime de cel puțin 25 de ani în funcțiile:

judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult,

b) – calitatea enumerată la categorii de beneficiari:

– vârsta de 60 de ani;

– vechime de cel puțin 20 de ani doar în funcțiile:

judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor;

c) – la data depunerii cererii de pensionare au o altă ocupaţie;

– au vârsta de 60 de ani împlinită;

– au o vechime de cel puţin 25 de ani doar în funcțiile: judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.