Credincioșii catolici, dar și cei protestanți, sărbătoresc duminică, 31 martie, Paștele, sau Învierea Domnului.
Fiind considerată cea mai importantă sărbătoare din calendarul creștin, catolicii, la fel ca ortodocșii, se pregătesc pentru Înviere cu Postul Mare, care durează 40 de zile și începe în Miercurea Cenușii.
Acest post amintește de perioada petrecută de Hristos în post și rugăciune înainte de a fi răstignit.
În Duminica Floriilor începe Săptămâna Mare, care marchează cele mai importante evenimente, printre care Cina cea de Taină, răstignirea și Învierea.
Sfânta Liturghie de Vigilia Pascală, care are loc în noaptea de Sâmbăta Mare, este cea mai importantă liturghie din întregul an pentru catolici. În timpul acestei Liturghii, noii membri sunt primiți în Biserică prin sacramentul Botezului, al Confirmării și al Sfintei Împărtășanii, notează Observator.
Sfânta Liturghie începe în întuneric și apoi se aprinde un foc, care simbolizează lumina lui Hristos, iar din acest foc se aprinde lumânarea pascală, care îl reprezintă pe Hristos ca Lumină a lumii.
Liturghia zilei Sfintelor Paşti, din ziua de duminică, se celebrează cu mare solemnitate. La începutul Liturghiei, credincioşii sunt stropiţi cu apă binecuvântată în noaptea precedentă pentru a aminti de Botez. Lumânarea pascală, o lumânare mare, simbol al Învierii lui Hristos, este aşezată lângă altar.
După Vigilia Pascală, catolicii se adună în familie pentru a lua masa de Paște, care include tradițional ouă vopsite, cozonac, miel și alte mâncăruri specifice regiunii sau tradiției culturale. Este un moment de reflecție spirituală profundă și de reînnoire, deoarece catolicii caută să trăiască învățăturile lui Hristos în viața lor de zi cu zi. Mulți catolici participă la slujbele speciale de Paște și vizitează bisericile pentru a participa la rugăciuni și ceremonii.
Paștele este o sărbătoare extrem de importantă și este marcat, printre altele, și prin reîntoarcerea la tradiții vechi de sute de ani.
Cel mai cunoscut obicei al catolicilor din România este mersul la stropit, o tradiție care pornește din Germania și a fost adoptată de catolicii din Ardeal.
În primele două zile de Paște, fetele nemăritate îi așteaptă pe băieți să vinăă să le stropească. Obiceiul este practicat și în Ungaria. La începutul tradiției, fetele erau stropite cu apă rece, dar acum ele primesc stropi de parfum din partea băieților. Obiceiul este simbolizat ca beatitudinea și este considerat o binecuvântare și o urare de noroc.
Copiii merg și ei la stropit de sărbători, dar pe lângă folosirea parfumului ei spun și o poezie pentru a fi recompensați cu ouă roșii și alte bunătăți de Paște. Conform tradiției, apa este simbolul purificării încă din precreștinism, iar în multe sate a apărut obiceiul împodobitului cu ouă a fântânilor din satele populate cu nemți. O altă tradiţie în ziua de Paşte este încondeierea și dăruirea ouălor roșii. Această tradiție simbolizează momentul în care Maica Domnului își plânge Fiul crucificat.
Totodată, creştinii catolici obișnuiesc să lipsească abțibilduri cu iepurași, puișori sau alte elemente de Paște pe ouăle proaspet vopsite. Acest obicei a fost preluat de-a lungul anilor și de creștini-ortodocși pentru a oferi mai multă culoare sărbătorilor pascale. Duminica dimineața, înainte de micul dejun, membrii familiei își spală fețele cu apă dintr-un pahar sau un bol în care au pus un ou roșu și o monedă, pentru a atrage sănătatea, bogăția și frumusețea pe tot parcursul anului.
