Cruce neagră! Calendar creștin ortodox, 8 iulie. Rugăciunea pentru cei adormiți

Ziua de 8 iulie este una cu cruce neagră în calendarul creștin ortodox și sunt prăznuiți mai mulți sfinți. Este vorba despre Sfinții Mucenici Epictet și Astion; Sfânta Teodosia; Sfântul Mare Mucenic Procopie; Cinstirea Icoanei Bunei Vestiri din Ustiug; Sfântul Cuvios Teofil, Izvorâtorul de mir; Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „Eleusa” din Novgorod; Cinstirea Icoanei Maicii Domnului din Sitka; Cinstirea Icoanei Maicii Domnului din Kazan (Kazanskaia).

Sfântul Cuvios Teofil a poruncit să nu i se facă o înmormântare

Sfântul Cuvios Teofil, Izvorâtorul de mir, a murit pe 8 iulie 1548. Încă de foarte tânăr a avut o educație creștină și și-a închinat viața lui Dumnezeu. Când a simți că va muri, el i-a poruncit ucenicului său Isaac să nu-i facă o înmormânatre și să-i lege o funie de picioare și să-l tragă afară din chilie și să-i arunce trupul în pârâul din apropiere.

Sfântul Cuvios Teofil, Izvorâtorul de mir, a murit, iar ucenicul său a ascultat de sfânt. Sfintele moaște au fost descoperite târziu după moartea sa. Un puternic miros de smirnă venea de la trupul neputrezit, așa că a fost canonizat la Mănăstirea Pantocrator.

Rugăciune pentru mântuirea celor adormiți

Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta cre­dință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gân­­dul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri lumi­noase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată dure­rea, întristarea și sus­­pinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.

Dăruiește-le lor și nouă Împă­răția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veș­nice și des­fătarea vieții Tale celei ne­sfâr­șite și fericite.

Că Tu ești învierea și odihna ador­­­mi­ților robilor Tăi (numele), Hris­toase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Prea­sfân­tului și Bunului și de viață făcă­to­ru­lui Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Cu sfinții odihnește, Hristoase, su­fle­tele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!