Cuvântul „sânge” este unul pe care îl folosim frecvent în limba română, dar te-ai întrebat vreodată care este forma sa de plural? În mod surprinzător, aceasta este una dintre acele curiozități lingvistice care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai pasionați vorbitori de română.
Forma de plural a cuvântului „sânge” este… 🥁 „sângiuri”. Da, ai citit bine! Deși rar folosit în limbajul comun, „sângiuri” este forma corectă de plural a acestui cuvânt. Acest plural se referă de obicei la tipuri diferite de sânge sau la cantități diferite de sânge colectate în contexte medicale sau științifice.
De Ce Folosim Mai Des Singularul?
În majoritatea contextelor, singularul „sânge” este suficient pentru a transmite ideea dorită. În viața de zi cu zi, nu ne confruntăm cu nevoia de a specifica mai multe tipuri de sânge sau diverse cantități în același timp. De aceea, pluralul „sângiuri” este utilizat foarte rar și mai mult în domenii specializate, cum ar fi medicina sau biologia.
Cum Arată Exemplele În Fraze?
Singular: „Proba de sânge a arătat valori normale.”
Plural: „În laborator, s-au colectat mai multe sângiuri pentru a fi analizate.”
De Ce Contează?
Înțelegerea formelor corecte ale cuvintelor, chiar și a celor mai puțin utilizate, ne ajută să fim mai preciși și mai exacți în comunicare. De asemenea, poate fi o curiozitate interesantă pe care o poți împărtăși cu prietenii sau colegii pentru a le testa cunoștințele de limba română.
Concluzie
Acum știi! Dacă vei avea vreodată nevoie să folosești pluralul cuvântului „sânge”, nu ezita să folosești forma corectă, „sângiuri”. Cu siguranță vei impresiona pe cei din jur cu această informație rară și precisă!
Sânge, sângiuri: Substanță lichidă de culoare roșie, compusă din plasmă și din globule (albe și roșii), care circulă prin vene și artere, asigurând nutriția și oxigenarea organismului la animalele superioare.
De asemenea, cuvântul sânge este folosit în numeroase expresii ale limbii române:
A i se urca (sau a-i năvăli, a i se sui, a-i da etc.) (cuiva) sângele în obraz (sau la cap, în față) = a se înfuria;
A nu mai avea (nici) o picătură de sânge în obraz = a fi palid din cauza bolii; a păli de emoție, de frică etc;
A-i îngheța (cuiva) sângele în vine sau a îngheța sângele (în cineva) = a se speria, a fi cuprins de groază, a înlemni de spaimă;
A fierbe (sau a clocoti) sângele (în cineva) = a se înfierbânta din cauza mâniei, a supărării etc;
A-și face (sau a-i face cuiva) sânge rău (sau a-și pune ori a pune cuiva sânge rău la inimă) = a (se) supăra foarte tare, a (se) enerva;
A nu curge (sau a nu ieși) sânge din inimă (sau din cineva), se spune pentru a arăta că cineva este foarte supărat;
A i se urca (sau a-i năvăli, a i se sui, a-i da etc.) (cuiva) sângele în obraz (sau la cap, în față) = a se înroși din cauza unei emoții puternice sau din cauza unei boli etc.
