Proiectul de lege privind introducerea salariului minim european în România este săptămâna aceasta pe agenda Senatului.
Salariul minim european 2024. După majorarea salariului minim brut la 3.700 de lei de la 1 iulie, sistemul salarial garantat va fi regândit pentru a se respecta directivele europene. Salariul minim brut va fi echivalentul a 50 – 52% din salariul mediu brut, procente care sunt înregistrate și acum. În plus, un angajat poate fi plătit cu salariul minim timp de cel mult 24 de luni. În România există circa 760.000 de persoane plătite cu salariul minim.
În ultimii 11 ani, România a înregistrat cele mai mari creșteri medii ale salariului mediu brut, dar valoarea lefurilor minim rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, depășind doar Letonia și Ungaria în acest peste un deceniu.
Proiectul de lege privind introducerea salariului minim european în România este săptămâna aceasta pe agenda Senatului, în comisiile de specialitate. Actul normativ stabileşte un nou mecanism prin care salariul minim va fi actualizat anual, astfel încât acesta să reprezinte cel puţin jumătate din salariul mediu, scrie Rador Radio România.
Salariul minim european 2024. Comisia pentru muncă din Camera Deputaților are pe agendă mai multe proiecte legislative cu măsuri pentru persoanele cu dizabilități, pentru facilitarea accesului acestora la transportul public, de exemplu, sau în secțiile de votare. În atenția comisiilor de specialitate de la Senat se află proiectul privind stabilirea salariilor minime adecvate în Uniunea Europeană. Prin viitorul mecanism se va stabili și apoi actualizat anual salariul minim și în România. Documentul stabilește și sancțiuni mai dure pentru cei care nu acordă salariul minim garantat, amenda prevăzută ajungând chiar la 200.000 de lei.
Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO are pe agendă un proiect care stabilește posibilitatea exproprierii terenurilor în intravilanul sau extravilanul localităților pentru înființarea de noi cimitire, respectiv extinderea celor actuale. De asemenea, USR a solicitat conducerii Senatului să o invite pe Simona Bucura -Oprescu, ministrul muncii, la dezbaterea parlamentară ”Ora guvernului” pentru a da explicații privind noua lege a pensiilor.
Între iulie 2014 și iulie 2024, salariile minime brute din România au crescut cu 13,7%. Astfel, după majorarea din iulie, când salariul minim la nivel național a ajuns la 3.700 de lei, venitul minim încasat de salariați înainte de taxe este peste cel al Letoniei, Ungariei și Bulgariei. În 11 ani, România a urcat două poziții în clasament, arată un studiu Eurostat, citat de Economedia.
Biroul statistic european a realizat și un clasament cu leafa minimă ajustată la paritatea puterii de cumpărare, prin care salariile sunt exprimate într-o unitate fictivă, în funcție de ce poate un salariat cumpăra cu acești bani. O astfel de ajustare propulsează România pe locul 10 din 22, din moment ce mai multe state ale UE nu au salarii garantate prin lege, ci negociate colectiv. Acest clasament poate fi iluzoriu, pentru că se referă la valoarea brută, înainte de aplicarea impozitului pe profit și a plății contribuțiilor, iar România are printre cele mai mari taxe pe muncă din blocul comunitar.
În ciuda creșterii susținute a salariului minim, mai puțini muncitori sunt încadrați azi pe astfel de contracte decât acum 10 ani, arată o analiză realizată de confederația sindicală Cartel Alfa. În 2024, puțin peste 15% din cele 6,6 milioane de contracte sunt pe salariul minim.
Problema semnalată de cercetători și sindicaliști este că salariile rămân mici, dar puțin peste nivelul minim garantat în plată. O analiză realizată pentru Blocul Național Sindical arată că sunt aproape 1,6 milioane de muncitori care câștigă până în 4.000 de lei brut, incluzându-i pe cei cu salariul minim. În fapt, numărul celor care câștigă cu până la 300 de lei peste salariul minim îl depășește pe cel al muncitorilor care fac pe lună 3.700 de lei brut.
Salariul minim european 2024, proiect de lege
Cum este definit salariul minim de bază
Proiectul de lege amendează art. 160 din Codul Muncii stabilind că: „salariul de bază reprezintă componenta fixă a remunerației brute plătite unui salariat pentru munca pe care o prestează pe parcursul unei luni calendaristice, în care nu sunt incluse sporurile, indemnizațiile și alte adaosuri”, în timp ce „Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri”.
Salariul minim brut trebuie actualizat o dată pe an
De asemenea, proiectul modifică și completează articolul 164 din Codul Muncii, după cum urmează:
„(1) Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național, cu actualizarea periodică o dată pe an. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat”.
Angajatul poate fi plătit cu salariul minim cel mult 24 de luni
Draftul de act normativ reamintește totodată că nivelul orientativ al salariului minim trebuie să fie de circa 50-52% din salariul mediu brut și că un angajat poate fi plătit cu salariul minim timp de cel mult 24 de luni.
Astfel, prin amendamentele la art. 164 se stabilește că „salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin hotărârea Guvernului poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta este plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, dar fără a diminua valoarea netă anterioară a acestuia”.
Aceleași amendamente prevăd că, „prin hotărâre a Guvernului se poate stabili o majorare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut la alin. (1), diferențiat pe criteriile nivelului de studii și al vechimii în muncă” și că „angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară. Aceste dispoziții se aplică și în cazul în care salariatul este prezent la lucru, în cadrul programului, dar nu poate să își desfășoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepția grevei.”
Rata de acoperire a negocierilor colective trebuie să ajungă către 80%
În proiect se menționează totodată că salariul minim trebuie stabilit în urma negocierilor colective, ținta fiind ca rata de acoperire a acestora la nivel național să ajungă la circa 80%. Potrivit expunerii de motive, în România, „ponderea salariaților din mediul privat acoperiți de protecția și clauzele mai favorabile de drepturi ale contractelor colective de muncă era conform ultimelor date EUROSTAT sub 20%”.
Amendamentele aduse articolul 230 al Codului Muncii stipulează:
„Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, se aprobă un plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective, cu termene și măsuri în favoarea creșterii progresive a acoperirii negocierilor colective pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai ale salariaților. Planul de acțiune se stabilește cu consultarea și/sau în acord cu partenerii sociali în Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social și se revizuiește periodic sau cel puțin o dată la cinci ani, pentru susținerea creșterii nivelului ratei de acoperire a negocierilor colective în plan național către valoarea de 80%”.
Amenzi de până la 200.000 de lei
Inițiativa de act normativ completează și prevederile art. 260 al Codului Muncii, referitoare la amenzile aplicabile celor care nu respectă cerințele privind salariul minim, după cum urmează:
„nerespectarea dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut, stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil, cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a garantat în plată salariul minim brut stabilit prin act normativ sau prin contractul colectiv de munca aplicabil, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei”.
