UPDATE: Bremen și Saxonia-Anhalt raportează o prezență la vot mai mare decât în 2021, în timp ce la Hamburg se anunţă o prezenţă mai mică.
Exit poll alegeri Germania
Alegerile federale din Saxonia-Anhalt au început fără probleme, iar mulți oameni votaseră deja până la prânz. La ora 12.00, prezența la vot în land era de 37,1 %, potrivit directorului electoral al landului, Christa Dieckmann. La scrutinul de acum patru ani, cifra a fost de 26,5% la aceeași oră.
În statul Bremen, pe de altă parte, aproape o treime dintre persoanele cu drept de vot au votat dimineața. Prezența la vot a fost de 31,4 % la ora 12.00, după cum a anunțat Comisia electorală a statului Bremen pe site-ul său. Aceasta este o prezență la vot mai mare decât la ultimele alegeri din 2021 – atunci, 27,2 % dintre alegătorii cu drept de vot din Bremen au votat dimineața.
Mai mult, numărul alegătorilor care și-a exercitat dreptul de vot prin corespondență nu a fost luat în calcul la această statistică.
UPDATE: Procesul de vot se desfășoară în condiții normale la această oră, în Germania. Olaf Scholz, actualul cancelar german, a ajuns la secția de vot, unde se află și trimisul special al Antena 3 CNN Ana Maria Roman. A votat, de asemenea, și Friedrich Merz, care este cotat cu cele mai mari șanse să devină următorul cancelar al Germaniei. Nici șeful SPD, nici cel al CDU nu au făcut declarații când au ieșit de la urne.
Votul se va încheia la ora 18, ora locală, iar primele rezultatele vor apărea la aproximativ o oră de la închiderea urnelor.
Trimisul special al Antena 3 CNN a stat de vorbă și cu alegătorii.
„Îmi doresc la unele lucruri generale, cum ar fi cultura noastră politică și democrația, să rămână intacte, dar să fie și o reformă, deoarece se recunoaște că este nevoie”, a spus un bărbat.
„Vreau să se schimbe ceva fără să știu exact ce trebuie schimbat. Țara noastră este în criză, oamenii sunt supărați și sper că se va găsi o soluție și că oamenii se vor calma din nou”, a spus un alt alegător.
Alegerile de duminică din Germania sunt cele mai importante din Europa din acest an, în condițiile în care asaltul extremei drepte asupra democrațiilor europene va primi fie un avânt și mai mare, fie va arăta că forța adversarilor democrației începe să scadă. Sondajele pentru alegerile parlamentare germane arată că pe primul loc se va afla alianța de partide conservatoare clasică – CDU/CSU, pe locul doi la o distanță considerabilă vor fi extremiștii de dreapta de la AfD, în timp ce abia pe locul trei este partidul actualului cancelar, Olaf Scholz.
Dacă sondajele prezic cu acuratețe rezultatele de duminică, este posibil să se revină la configurația politică din era Merkel – cu CDU și SPD la guvernare împreună, în ciuda rivalității lor ideologice, pentru a bloca accesul la guvernare extremiștilor de dreapta.
Milioane de germani sunt, însă, încă indecişi înaintea scrutinului, candidaţii şi echipele de campanie ale partidelor sperând să îi poată convinge pe ultima sută de metri pe alegătorii nehotărâţi.
Un sondaj realizat de institutul Forsa, citat de Agerpres, arată faptul că 22% dintre alegătorii germani deocamdată nu s-au hotărât pentru ce partid să voteze, în timp ce, într-un sondaj YouGov, proporţia este de 20%.
Însă, toate creditează cu prima şansă blocul conservator format din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi aliatul său bavarez tradiţional, Uniunea Creştin-Socială (CSU). Unii lideri străini au început deja să-l trateze pe preşedintele CDU, Friedrich Merz, ca pe un „cancelar în aşteptare”, el fiind favorit la postul de şef al guvernului federal.
Cel mai recent sondaj Forsa, arată că blocul conservator ar obţine 29% din voturi, la opt procentuale de Alternativa pentru Germania (AfD), formaţiune neofascistă.
Pe poziţia a treia s-ar plasa Partidul Social-Democrat (SPD), al cancelarului în exerciţiu, Olaf Scholz, cu 15% din preferinţele electoratului german. Scholz are prevăzut pentru vineri seară un ultim miting electoral, în oraşul Dortmund, sperând într-un miracol în ziua alegerilor. Dortmund este cel mai mare oraş din bazinul industrial Ruhr, zonă de unde în mod tradiţional provin multe voturi pentru social-democraţi. Verzii germani sunt creditaţi cu 13%, Stânga cu 8%, în timp ce liberalii (FDP) cu 5% din sufragii.
În aceste condiţii, este foarte probabil că Merz va fi nevoit să formeze o coaliţie fie cu SPD şi Verzii, fie cu social-democraţii şi liberalii, potrivit sondajelor.
Negocierile pentru formarea unei coaliţii guvernamentale ar putea dura mai mult, ceea ce va face ca Scholz să aibă un rol de cancelar interimar, care, însă, nu va putea lua decizii majore cu privire la viitorul celei mai mari economii din Europa.
Viitoarea coaliţie s-ar putea dovedi lipsită de coeziune şi ar putea întâmpina dificultăţi în a guverna. Olaf Scholz a fost primul care a condus o coaliţie tripartită în ultimele decenii, însă asemenea coaliţii ar putea deveni mai frecvente dată fiind ascensiunea AfD.
Operațiune rusească masivă de dezinformare
Ministerul german de interne a identificat o campanie de dezinformare cu origini rusești care răspândea informații false cu privire la fraudarea alegerilor germane de duminică, relatează Politico.
Clipuri video care circulă pe rețelele sociale susțin în mod fals că buletinele de vot din Leipzig nu includ și un chenar pentru AfD, partidul de extremă dreapta. Într-un alt clip, apare un aparat de tocat hârtie care distruge buletinele marcate cu vot pentru AfD.
Informațiile despre această campanie de dezinformare au fost relatate de Der Spiegel și confirmate de oficiali locali și de agențiile de securitate. Autoritățile germane au dezvăluit originile acestor clipuri false și au avertizat împotriva încercărilor de a dezinforma votanții.
„Aceasta este o campanie țintită și menită clar să influențeze alegerile parlamentare”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de interne german.
„Autoritățile locale din Leipzig și Hamburg au verificat rapid aceste false clipuri video ca fiind false. Caracteristicile acestor eforturi de dezinformare ne fac să credem că e vorba de «Storm-1516», o operațiune rusească de influențare a votanților care a mai acționat și în timpul altor alegeri”, a spus el.
Storm 1516 este cunoscut ca fiind o grupare cu legături cu statul rus, care a mai răspândit, în trecut, informații false legate de alegeri, inclusiv în timpul alegerilor prezidențiale americane din 2024.
Gruparea se folosește de site-uri cu fake news și de conturi false pe rețelele sociale pentru a amplifica informații narațiuni false, în încercarea de a eroda încrederea în instituțiile democratice.
În Leipzig, autoritățile locale au informat că toată buletinele de vot oficiale au fost imprimate într-un lot unic, ceea ce înseamnă că ar fi imposibil ca erori precum cele arătate în filmul propagandiștilor să fie reale.
„Nu avem nicio plângere de la votanți cu privire la lipsa vreunui candidat AfD sau cu privire la alte greșeli pe buletinele de vot. Evaluăm ce măsuri legale putem să luăm împotriva celor responsabili de răspândirea acestor dezinformări”, au transmis autoritățile locale din Leipzig.
Peste 140.000 de buletine de vot au fost deja distribuite pentru votarea anticipată, iar observatorii de la alegeri au confirmat că nu există neregularități.
Ministerul german de interne avertizează de luni de zile cu privire la posibile interferențe rusești în alegerile parlamentare, mai ales prin manipularea rețelelor sociale. Serviciile germane de informații au urmărit rețele de influență care folosesc site-uri cu fake news, conturi și canale anonime de Telegram, și utilizatori fake de Twitter pentru a amplifica narative înșelătoare.
Efortul a devenit și mai intens după campania pe TikTok a candidatului pro-rus Călin Georgescu, în România.
Platformele de rețele sociale sunt sub o presiune tot mai mare din partea Uniunii Europene pentru a opri răspândirea informațiilor false. Deși multe conturi care răspândesc astfel de clipuri fake au fost șterse, altele noi continuă să apară.
Autoritățile germane au îndemnat platformele să acționeze cât mai repede pentru a preveni răspândirea acestor informații false.
La a treia încercare, Friedrich Merz este favorit să devină noul cancelar al Germaniei
Friedrich Merz, un politician uneori controversat, a încercat de mai multe ori să devină cancelarul Germaniei. În 2018, el a vrut să fie succesorul Angelei Merkel, însă victoria în alegerile interne pentru șefia CDU a fost revendicată de succcesoarea favorită a lui Merkel, Annegret Kramp-Karrenbauer.
După ce Kramp-Karrenbauer a demisionat în 2020, pe fondul unui rezultat slab la alegerile europene și din cauza nepopularității în interiorul partidului, Merz a mai făcut o încercare să obțină șefia partidului, însă a fost învins din nou de Armin Laschet.
După ce conservatorii germani au pierdut alegerile din 2021 în fața unei coaliții de stânga formată de SDP, Verzi și FDP, Armin Laschet a fost înlocuit la conducerea partidului. Merz a câștigat șefia formațiunii cu peste 60%.
Acum, în vârstă de 69 de ani, Merz va fi al doilea cel mai în vârstă cancelar, dacă va reuși să obțină postul.
Între 2005 și 2021, Merz a lucrat pentru o casă internațională de avocatură și a ocupat posturi de rang înalt în consilii de supraveghere și administrației.
Prin comparație cu Angela Merkel, el a fost deseori numit un „ultraconservator” – el este considerat mai conservator social decât predecesorii săi și mai apropiat de valorile liberale pro-business pe partea de politică economică.
În ultima vreme, având în vedere o dezbatere tot mai pronunțată în Germania pe această temă, Merz a adoptat o poziție anti-imigraționistă și chiar s-a aliat cu extremiștii AfD pentru a trece prin parlament o lege în acest sens.
Extremiștii AfD speră la un scor istoric
Alegerile de duminică ar putea reprezenta un punct de cotitură istoric pentru AfD, momentul în care va trece de la un actor marginal pe scena politică la un personaj cheie.
Toate sondajele arată că Alternativa pentru Germania se va situa pe locul doi în urma scrutinului, după o campanie tumultuoasă, marcată de intervenția șocantă a lui Elon Musk și JD Vance în favoarea sa, proteste și atacuri violente, dar și de teama că în joc e însăși stabilitatea politică a țării.
Fondat în aprilie 2013, AfD nu a reușit atunci să treacă de pragul de 5% pentru a intra în Bundestag, însă 12 ani mai târziu este o forță radicală, eurosceptică, antiimigrație, care este acuzată că are neo-naziști în rândurile sale.
„În ultimul deceniu, statul a încălcat legea și ordinea. A început cu CDU și Angela Merkel și continuă sub actualul guvern și oricine atrage atenția asupra acestui fapt este trimis la colțul extremiștilor de dreapta”, a spus co-lidera partidului, care își dorește să devină cancelar, Alice Weidel, referindu-se la imigranți.
Acum, AfD este pe punctul să se alăture mișcărilor populiste care au obținut victorii impresionante în Italia, Țările de Jos, Suedia, Austria și Finlanda. Alternativa pentru Germania, potrivit sondajelor, va obține un vot din cinci la alegerile de duminică.
Chiar și cu acest scor istoric, AfD, cel mai probabil, nu va ajunge la putere din cauza așa numitului „zid de foc” – o regulă nescrisă, dar respectată de toate partidele mainstream, care interzice orice formă de colaborare cu extrema dreaptă.
„Aș vinde sufletul CDU dacă aș face așa ceva”, a spus Friedrich Merz, candidatul favorit să devină următorul cancelar al Germaniei, referindu-se la o alianță între partidul său de centru-dreapta, CDU, și AfD.
Însă, AfD va avea suficientă putere ca cel mai mare partid de opoziție pentru a complica formarea unei coaliții și pentru a pune piedici în calea guvernului pe mai multe fronturi.
Cancelarul Olaf Scholz, al cărui partid social-democrat e pe locul trei în sondaje, a cerut votanților să nu pună ștampila pe AfD și a făcut apel la „tradiția bună” a Germaniei de la finalul perioadei naziste, de a respinge extrema dreaptă.
Alice Weidel, a cărei includere în dezbaterea electorală din prime-time a fost văzută ca un triumf al încercărilor de normalizare a AfD, a denunțat comparația drept „scandaloasă”.
„Poți să mă insulți pe mine, în această seară, cât dorești. Însă insulți milioane de alegători”, a spus co-lidera AfD.
AfD e susținut de JD Vance și Elon Musk
Vicepreședintele american, JD Vance, s-a întâlnit, în urmă cu o săptămână, cu Alice Weidel, la Munchen. Discuția între cei doi ar fi durat o jumătate de oră și a avut loc la hotelul la care era cazat Vance.
Vance a discutat cu lidera partidului neofascist despre războiul din Ucraina, politica internă a Germaniei și despre recenta „alianță” temporară a AfD cu CDU, când cele două partide au votat cot la cot pentru un proiect de lege anti-imigrație.
Nu doar Vance pare că o susține pe șefa extremiștilor germani, miliardarul Elon Musk, unul dintre acoliții lui Trump este un susținător fervent al AfD, spunând chiar că această formațiune este „singura care mai poate salva Germania”.
Musk a discutat în direct, pe Twitter, cu Weidel, luna trecută. În discuția de 74 de minute, cei doi au acoperit subiecte precum politica energetică a Germaniei, birocrația dar au vorbit și despre Germania nazistă și planeta Marte.
După această conversație, Musk le-a cerut germanilor să voteze AfD.
La puțin timp după prăbușirea coaliției de guvernare din Germania, anul trecut, Musk l-a numit „un prost” pe cancelarul Olaf Scholz.
Scholz l-a criticat dur pe Vance, ulterior. El a declarat, în cadrul Conferinţei de securitate de la Munchen, că membri ai AfD banalizează trecutul nazist al Germaniei şi crimele monstruoase ale nazismului. Un angajament că acestea „nu se vor repeta niciodată”, aşa cum Vance a făcut în timpul vizitei sale la memorialul lagărului de concentrare de la Dachau, nu poate fi conciliat cu susţinerea faţă de AfD, a mai spus Scholz.
„De aceea, nu vom accepta ca persoane din exterior să interfereze în favoarea acestui partid în democraţia noastră, în alegerile noastre, în procesul de formare democratică a opiniei”, a adăugat el. „Este nepotrivit, mai ales între prieteni şi aliaţi, şi respingem cu fermitate acest lucru”, a insistat cancelarul german. „Vom decide noi înşine modul în care democraţia noastră va continua”.
Tot săptămâna trecută, vicepreşedintele Vance a criticat aspru aliaţii europeni în cadrul discursului său la conferinţa de la Munchen, avertizând împotriva unei ameninţări la adresa democraţiei. El a făcut referire indirect şi la dezbaterea din Germania cu privire la distanţarea faţă de AfD, declarând că „nu există loc pentru ziduri de protecţie”.
