Statul a început procesul de recuperare a sumelor obținute ilegal din chirii de către fostul președinte al României, Klaus Iohannis. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat că instituția pe care o conduce așteaptă în prezent extrasul de carte funciară pentru a continua demersurile legale.
Statul a demarat procesul de recuperare a sumei de 300.000 de euro de la Klaus Iohannis, bani obținuți ilegal din închirierea imobilelor pe care ulterior le-a pierdut în instanță.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a fost întrebat dacă președintele Iohannis va primi o somație pentru a plăti chiriile obținute ilegal sau dacă Ministerul, respectiv statul român prin ANAF, va întreprinde demersuri pentru a obține un titlu executoriu și a-l executa pe Iohannis în vederea recuperării banilor de chirii.
„S-a întabulat pe statul român acea parte a clădirii despre care am vorbit și în ultimele discuții pe această temă.
După ce avem extrasul de carte funciară putem să demonstrăm că statul este proprietar și urmează pașii de recuperare a sumelor care au fost încasate de cei care într-o perioadă anume au încasat chirii sau alte venituri în urma cedării folosinței acestor bunuri”, a declarat acesta la Antena 3 CNN.
Oficialul a fost întrebat, de asemenea, la ce variantă se gândește să opteze, dacă va alege o notificare de conformare pentru a obliga familia să plătească.
„(Notificare – nr.) De recuperare, o stabilim imediat ce vine extrasul de carte funciare și vom comunica.
Avem instituțiile abilitate să fac facă acest lucru, avem ANAF-ul, avem juriștii din Ministerul Finanțelor și cu siguranță imediat ce avem extrasul de carte funciară facem cu fermitate următorul pas”, a spus el.
În luna ianuarie, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au publicat motivarea referitoare la cazul celor două case aflate în litigiu și care îi aparțin fostului președinte al României, Klaus Iohannis.
În document, se prezintă detaliile cazului referitor la o acțiune civilă inițiată de reclamanta A. pe 7 aprilie 2016, prin care aceasta solicita nulitatea absolută a unui certificat de moștenitor emis de Statul Român și rectificarea cărții funciare pentru un imobil din Sibiu.
În prima instanță, Tribunalul Hunedoara a respins cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de reclamantă și a respins mai multe excepții ridicate de părți, inclusiv excepția de netimbrare a cererii de intervenție și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei. Astfel, acțiunea civilă a fost respinsă, iar cererile de intervenție în interes propriu au fost, de asemenea, respinse.
Ulterior, Curtea de Apel Alba Iulia a respins apelul formulat de reclamanta A. împotriva sentinței Tribunalului Hunedoara, menținând decizia primei instanțe și respingând cererea de plată a cheltuielilor de judecată depusă de anumite părți.
„Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin acţiunea civilă formulată la data de 07 aprilie 2016 în dosar nr. x/85/2016 al Tribunalului Sibiu, strămutat la Tribunalul Hunedoara prin sentinţa civilă nr. 88/20.09.2017 a Curţii de Apel Alba Iulia, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Statul Român prin Municipiul Sibiu reprezentat de Primar, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută a certificatului de moştenitor legal nr. 168/19.09.2008 emis pe numele Statului Român de către BNP B., în dosarele succesorale nr. 90/2007, 92/2008 şi 93/2008; să se dispună pe cale de consecinţă rectificarea CF Sibiu nr. (…), în sensul radierii înscrierilor de sub (…), (…), (…), respectiv a dreptului tabular înscris în favoarea Statului Român în baza certificatului de moştenitor nr. 168/19.09.2008, cu privire la imobilul situat în Sibiu, Str. (…), jud. Sibiu, cu cheltuieli de judecată.
I.2. Hotărârea pronunţată în primă instanţă
Prin sentinţa civilă nr. 620 din 21 aprilie 2022, Tribunalul Hunedoara, Secţia I civilă a respins cererea de repunere pe rol a cauzei, formulată de reclamanta A.; a admis excepţia de netimbrare a cererii de intervenţie în interes propriu, formulată de intervenienții C. şi D. şi a anulat în consecinţă cererea de intervenţie principală formulată de aceştia în contradictoriu cu reclamanta A. şi cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Statul Român prin Municipiul Sibiu reprezentat de Primar; a respins excepţia lipsei calităţii de reprezentant convenţional al E. S.P.A.R.L., în calitate de titular şi prin avocaţi colaboratori, pentru reclamanta A.; a respins excepţia lipsei calităţii de reprezentant al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Sibiu, pentru pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice; a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant al Municipiului Sibiu, pentru pârâtul Statul Român; a respins excepţiile de autoritate de lucru judecat, invocate de părţi; a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei A. şi a respins, în consecinţă, acţiunea civilă formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă; a respins cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienții F. şi G., G. fiind decedat pe parcursul procesului şi continuată de intervenienții F., H. şi I., în calitate de moştenitori ai intervenientului decedat G., în contradictoriu cu reclamanta A. şi cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Municipiul Sibiu reprezentat de Primar; fără cheltuieli de judecată între părţi.
I.3. Hotărârea pronunţată în apel
Prin decizia civilă 1973 din 15 iunie 2023 pronunţată în dosarul nr. x/85/2016, Curtea de Apel Alba Iulia, Secţia I civilă, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 620/2022 pronunţate de Tribunalul Hunedoara, Secţia I civilă, în dosar nr. x/85/2016; a respins cererea intimaţilor F., H. şi I. privind plata cheltuielilor de judecată”, se arată în motivare.