Săptămâna Mare, cunoscută și sub numele de Săptămâna Patimilor, este cea mai încărcată emoțional și spiritual perioadă din Postul Paștelui. Aceasta începe în Duminica Floriilor și se încheie în noaptea Învierii Domnului. În această săptămână, tradițiile străbune capătă o însemnătate aparte, iar pregătirile pentru sărbătoarea Paștelui se desfășoară după rânduieli păstrate din generație în generație. Dintre acestea, facerea păștii și vopsirea ouălor sunt două dintre cele mai importante obiceiuri.
Când se face pasca
Pasca este un preparat tradițional românesc cu semnificație religioasă profundă. Ea simbolizează trupul lui Hristos și este adusă la biserică în noaptea de Înviere pentru a fi sfințită. Se spune că pasca trebuie făcută cu gând curat, rugăciune și liniște sufletească.
Tradiția spune că pasca se face în Joia Mare, zi cunoscută și ca Joia Patimilor. În această zi, gospodinele coc nu doar pasca, ci și cozonacii, astfel încât să aibă timp pentru celelalte pregătiri până la Paște. Joia este aleasă pentru că este o zi binecuvântată, în care se țin slujbe importante, iar gospodinele evită să gătească vineri sau sâmbătă, considerate zile de post aspru și liniște întru pomenirea patimilor lui Iisus.
Pasca se face din aluat de cozonac, umplută cu brânză dulce, ouă, smântână și arome precum vanilie, coajă de lămâie sau stafide. Deasupra, pasca are adesea o cruce împletită din aluat, simbol al jertfei lui Hristos.
Când se vopsesc ouăle
Ouăle roșii sunt cel mai cunoscut simbol al Paștelui. Conform tradiției, ouăle se vopsesc în Joia Mare sau, în unele zone ale țării, în Vinerea Mare. Culoarea roșie simbolizează sângele Mântuitorului, iar oul în sine este simbolul vieții și al învierii.
Joia Mare este ziua cea mai potrivită pentru vopsirea ouălor, deoarece se spune că ouăle vopsite în această zi nu se strică tot anul și aduc sănătate și noroc celor care le păstrează. În plus, ouăle vopsite joi pot fi duse la biserică pentru a fi sfințite în noaptea de Înviere.
Pe lângă ouăle roșii, în ultimii ani s-a păstrat și tradiția vopsirii ouălor în alte culori – galben, verde, albastru sau violet – fiecare cu propria simbolistică. Ouăle se decorează cu frunze, ceară sau vopsele speciale, în funcție de preferințele fiecărei familii și de tradițiile din zona în care trăiesc.
Superstiții legate de ouăle roșii și pască
Se spune că cine se spală pe față în dimineața Paștelui cu apă în care a fost pus un ou roșu și un bănuț de argint va fi sănătos și norocos tot anul.
Pasca nu trebuie tăiată cu cuțitul până nu este sfințită la biserică, altfel se zice că îți tai norocul.
Ouăle roșii nu se bat la vârf cu persoane necunoscute – simbolic, doar cu familia sau prietenii apropiați.
Săptămâna Mare este un timp al reculegerii, al curățeniei trupești și sufletești, dar și al tradițiilor pline de semnificație. Pregătirea păștii în Joia Mare și vopsirea ouălor în aceeași zi sunt două dintre cele mai frumoase obiceiuri care unesc familia în jurul credinței și al bucuriei pascale. Respectarea acestor tradiții aduce liniște în suflet și dă un sens profund sărbătorii Învierii.
