Moartea Papei Francisc, în dimineața celei de-a doua zile de Paște, 21 aprilie 2025, a lăsat lumea catolică în lacrimi și profundă reflecție.
Lumea întreagă a primit cu profundă emoție vestea trecerii la cele veșnice a Sanctității Sale, Papa Francisc, în dimineața zilei de luni, 21 aprilie 2025, la vârsta de 88 de ani. Anunțul a fost făcut oficial de Vatican prin vocea cardinalului Kevin Farrell, camerlengo al Camerei Apostolice:
„Dragi fraţi şi surori, cu profundă tristeţe trebuie să vă anunţ decesul Sfântului nostru Părinte Francisc. În această dimineaţă la 7:35, episcopul de Roma, Francisc, s-a întors în casa Domnului”.
La vârsta de 88 de ani, Suveranul Pontif s-a stins în reședința sa din Casa Santa Marta, în Vatican, înconjurat de apropiați și în rugăciune, în chiar timpul unei perioade sacre, când Biserica sărbătorește Învierea lui Hristos. Dar ce anume a provocat, de fapt, trecerea sa la cele veșnice?
De-a lungul ultimilor ani, Papa Francisc s-a confruntat cu o serie de probleme de sănătate. Deși mereu discret și demn, Suveranul Pontif nu a ascuns faptul că suferă de afecțiuni cronice. În special, problemele respiratorii și complicațiile legate de plămâni, care datează din tinerețe (când i-a fost extirpată o parte dintr-un plămân), i-au afectat tot mai mult capacitatea de efort și rezistența.
În plus, durerile persistente de genunchi, dificultățile locomotorii și episoadele repetate de oboseală accentuată au fost semnale clare că organismul său cedează treptat. Chiar dacă a continuat să-și îndeplinească rolul pastoral și diplomatic cu o luciditate remarcabilă, trupul său nu mai putea ține pasul cu misiunea sa uriașă.
Care a fost cauza oficială a morții?
Conform comunicatului emis de Camera Apostolică, Papa Francisc a suferit un stop cardio-respirator, provocat de complicații pulmonare severe. Se pare că în ultimele zile s-a confruntat cu o bronhopneumonie agravată, o inflamație acută care a dus la insuficiență respiratorie.
Potrivit medicilor săi, sistemul imunitar slăbit și istoria medicală delicată au făcut ca organismul său să nu mai poată lupta eficient împotriva infecției. Deși a fost supravegheat îndeaproape, iar tratamentele au fost administrate prompt, inima Papei a cedat în zorii zilei de luni.
Cu doar o zi înainte de moarte, în prima zi de Paște, Papa Francisc a uimit lumea printr-o apariție emoționantă în Piața Sfântul Petru, unde a oferit binecuvântarea tradițională „Urbi et Orbi” în fața a zeci de mii de credincioși. Deși participarea sa la slujbă era incertă din cauza problemelor de sănătate, Suveranul Pontif a ales să își îndeplinească datoria spirituală cu demnitate, apărând la balconul Vaticanului, slăbit, dar hotărât.
În aceeași zi, a avut și o întrevedere neprogramată cu vicepreședintele american J.D. Vance, un gest care a demonstrat încă o dată disponibilitatea sa de a construi punți diplomatice, chiar și în momentele de maximă fragilitate fizică.
Papa Francisc s-a stins în urma unei pneumonii bilaterale severe, care i-a agravat starea de sănătate deja fragilă. Internat încă din 14 februarie 2025 la Spitalul Gemelli din Roma, Suveranul Pontif a primit tratament intensiv: oxigenoterapie, transfuzii de sânge și îngrijire permanentă. Totuși, corpul său slăbit de vârstă și de alte afecțiuni preexistente nu a mai rezistat.
Problemele de sănătate nu au fost o noutate în ultimii ani de pontificat. Papa Francisc a trecut prin numeroase episoade medicale: o operație de colon în 2021, intervenție chirurgicală pentru o hernie abdominală în 2023, internări frecvente pentru infecții respiratorii și episoade de bronșită. Sciatica i-a provocat dureri constante, iar în 2024 a suferit două căzături – una soldată cu o vânătaie la bărbie și alta, în ianuarie 2025, cu o leziune la braț.
Un factor agravant esențial a fost și infecția pulmonară suferită în tinerețe, care l-a lăsat fără o parte dintr-un plămân – o vulnerabilitate ce a amplificat riscul complicațiilor respiratorii, inclusiv în cazul pneumoniei care i-a fost, în cele din urmă, fatală.
Trecerea sa din această lume în chiar a doua zi de Paște, cunoscută drept Lunea Luminată, are o simbolistică aparte. Conform tradiției creștine, cei care mor în Săptămâna Luminată sunt considerați binecuvântați, deoarece această perioadă celebrează victoria vieții asupra morții. Mulți văd în acest moment nu o coincidență, ci un semn divin al mântuirii și al iubirii infinite care a definit întreaga viață a Papei Francisc.
Testamentul său: umilință, simplitate, credință
În decembrie 2024, Papa și-a exprimat dorința de a fi înmormântat simplu, cu un singur sicriu din lemn și zinc, renunțând la tradiționala succesiune de trei sicrie. De asemenea, a ales să fie îngropat la Bazilica Santa Maria Maggiore, lăcaș de cult pe care l-a iubit profund și în care a oficiat multe momente importante din pontificatul său.
Născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, Papa Francisc a fost primul papă non-european din ultimii 1.300 de ani și primul iezuit la conducerea Bisericii Catolice. A urcat pe Scaunul Apostolic în 2013, după demisia istorică a Papei Benedict al XVI-lea. Timp de 12 ani, și-a dedicat misiunea reformei, empatiei, apropierii de cei marginalizați și promovării valorilor evanghelice într-o lume tot mai polarizată.
Papa Francisc rămâne, fără îndoială, una dintre cele mai iubite și respectate figuri ale epocii noastre – un lider spiritual care a arătat că puterea adevărată stă în blândețe, iar autoritatea în iubire.
O moarte într-o zi sfântă: semn profetic?
Pentru credincioșii catolici, faptul că Papa Francisc a murit în a doua zi de Paște nu este o simplă coincidență, ci un semn cu o puternică încărcătură spirituală. A doua zi de Paște, cunoscută drept Lunea Luminată, este o zi în care întreaga creștinătate celebrează triumful vieții asupra morții.
În tradiția Bisericii, cei care mor în timpul Săptămânii Luminate sunt considerați binecuvântați, deoarece, potrivit învățăturii creștine, „Porțile Raiului sunt deschise”, iar sufletul trece lin în viața veșnică. Moartea Papei în această zi este percepută de mulți ca o alegere divină, o încoronare spirituală a unei vieți trăite în umilință, slujire și compasiune.
Un final simplu, așa cum și-a dorit
În stilul său caracteristic, Papa Francisc a lăsat instrucțiuni clare ca funeraliile sale să fie modeste, fără fast și ceremonii excesive. Sicriul său din lemn simplu, procesiunea discretă și rugăciunile în liniște reflectă personalitatea sa: un om al poporului, aproape de cei simpli și de suferințele lumii.
Moștenirea unui Papă al inimii
Papa Francisc nu a fost doar un lider religios, ci o voce profetică într-o lume aflată în derivă morală. A vorbit despre milă, incluziune, ecologie, dreptate socială și reforma Bisericii, cu un curaj rarisim. A fost apropiat de tineri, de săraci, de refugiați, de toți cei „de la marginea drumului”.
Moartea sa, în această zi sfântă, pare să fie o împlinire simbolică a mesajului său esențial: credința nu este despre putere, ci despre iubire, iertare și speranță.