Luna mai este ocolită de multe cupluri atunci când vine vorba de căsătorie. Superstiția spune că nunțile făcute în luna mai aduc ghinion.
Află de ce și ce spun preoții, psihologii și organizatorii despre căsătoriile din mai.
De ce nu e bine să faci nuntă în luna mai – superstiții și credințe populare transmise din bătrâni
Tradiția populară românească abundă în superstiții legate de căsătorie, iar una dintre cele mai cunoscute este legată de luna mai. Din moși-strămoși circulă vorba că nu este bine să îți unești destinul cu cel al alesului inimii în această lună. Deși astăzi, în multe cazuri, mirii aleg data nunții în funcție de vreme, disponibilitatea localului sau calendarul vacanțelor, în satele românești regula era clară: nunta în mai aduce ghinion.
Cea mai frecventă explicație vine dintr-o zicătoare veche: „Cine se cunună în mai, curând va da de bai”. Această vorbă din popor rezumă ideea că mariajul început în a cincea lună a anului va fi sortit eșecului. Gurile bătrânilor spun că astfel de căsnicii nu durează, că se destramă repede, la fel de ușor cum se scutură florile în această perioadă.
De altfel, multe alte expresii populare fac legătura între frumusețea efemeră a lunii mai și instabilitatea unui mariaj început acum. Printre ele, se regăsește și „precum se scutură florile în mai, așa se scutură și iubirea în căsătoria grăbită”, o metaforă care sugerează că flacăra pasiunii se va stinge repede.
Luna mai este, așadar, asociată în mentalul colectiv cu nesiguranța emoțională și instabilitatea în cuplu. Bătrânii cred că tot ce începe în această perioadă, fie relație, fie căsătorie, nu va fi de durată, scrie nuntapeplaja.ro. Motivul? Se consideră că este o lună „înșelătoare” – aparent frumoasă, caldă și plină de flori, dar cu o frumusețe care dispare brusc, precum petalele care se desprind de pe ram. De aici s-a născut și ideea că iubirea începută în mai se poate risipi la fel de repede.
Superstiția nu se oprește doar la observații legate de natură. Tradiția leagă această credință și de elemente din mitologia românească, în special de iele, spirite fantastice ale pădurii, temute de oamenii simpli.
Conform credinței populare, după Paște, timp de cinci săptămâni, ielele umblă nestingherite pe pământ, ademenind bărbații și provocând tulburări mintale, potrivit doxologia. În această perioadă, spun legendele, bărbatul este cel mai vulnerabil în fața ispitelor. Dacă se căsătorește în mai, riscă să fie „fermecat” de aceste ființe și să-și piardă capul, mințile sau chiar fidelitatea. De aceea, în multe sate se spunea că un mire care își face nunta în mai ar putea „să alerge după iele” și să-și părăsească nevasta.
Aceste povești au fost transmise din generație în generație, iar în multe comunități rurale au devenit reguli nescrise. Chiar și în prezent, unele familii evită luna mai când își planifică nunta, de teamă să nu atragă ghinionul asupra tinerilor. De altfel, și preoții din mediul rural confirmă că numărul de cununii religioase este mai mic în această lună, mulți tineri preferând să amâne ceremonia până în iunie, când „pericolul” a trecut.
Pe lângă partea spirituală sau mitologică, există și o latură simbolică a lunii mai care alimentează această superstiție. Florile care înfloresc spectaculos la început de mai, dar se scutură rapid până la finalul lunii, au fost mereu asociate cu ideea de „ceva frumos, dar trecător”. Așa cum primăvara lasă loc verii, dragostea prea devreme pecetluită se poate topi sub greutatea timpului. Se spune că, dacă flacăra iubirii nu este suficient de puternică, o căsătorie grăbită în mai poate avea un final trist, cu divorțuri sau despărțiri.
De unde a apărut superstiția că nu e bine să te căsătorești în mai
Superstiția că nu este bine să faci nuntă în luna mai nu este una exclusiv românească, ci are o răspândire largă în cultura europeană și chiar rădăcini în Antichitate. Deși astăzi ea este adesea asociată cu folclorul românesc, etnografii susțin că nu își are originea în lumea satului tradițional românesc, ci mai degrabă într-un mediu urban, influențat de credințe externe și reinterpretări culturale moderne.
Renumita cercetătoare Angela Paveliuc-Olaru afirma că, în cercetările ei de teren, nu a întâlnit această credință în mediul rural autentic. Ea subliniază că superstiția pare mai degrabă o concepție apărută în rândul păturii educate sau al locuitorilor orașelor, fără să facă parte din vechile obiceiuri țărănești legate de ciclurile vieții. Astfel, în satul românesc, unde nunțile erau organizate în funcție de posturi, munci agricole și sărbători religioase, luna mai nu figura neapărat ca un interval „interzis”.
Originea profundă a superstiției pare să se regăsească în tradițiile romane antice. În Imperiul Roman, luna mai era considerată nepotrivită pentru căsătorii. Poetul latin Ovidiu scria că mariajul în această lună nu este de bun augur și că femeile care se căsătoresc în mai „nu vor rămâne mult neveste”.
Romanii preferau luna iunie pentru nunți, lună închinată zeiței Iuno, protectoarea femeilor și a căsătoriei. Mai mult, în luna mai aveau loc festivalurile Lemuriale, dedicate spiritelor morților, ceea ce adăuga o încărcătură sumbră perioadei. Astfel, ideea că nunta în mai ar atrage necazuri avea sens în cadrul credințelor religioase și sociale ale vremii.
Această concepție s-a perpetuat în Evul Mediu și s-a transmis în diverse forme în cultura europeană. Deși Biserica Catolică a dedicat luna mai Sfintei Fecioare Maria, oamenii din popor au păstrat ideea că această perioadă nu este potrivită pentru evenimente festive. În Irlanda, de exemplu, exista o vorbă care spunea: „Căsătorește-te în mai și vei regreta toată viața”.
În Rusia, un proverb asemănător avertiza că iubirea din mai nu ține, iar în Anglia victoriană, cuplurile evitau luna mai de teamă că aduce ghinion. În Franța, o legendă sinistră spunea că în această lună s-ar fi „căsătorit diavolul cu mama sa”, iar orice nuntă făcută în mai ar fi fost contaminată de blestemul acestei întâmplări mitice.
Un alt posibil element istoric menționat uneori este căderea Constantinopolului în 29 mai 1453. Acest eveniment tragic pentru creștinătatea răsăriteană a fost privit ca o pierdere dureroasă, iar unii folcloriști cred că această dată ar fi adăugat, simbolic, o conotație negativă lunii mai. Totuși, Biserica Ortodoxă nu a impus nicio interdicție privind nunțile în mai, iar legătura cu acest eveniment istoric pare mai degrabă o interpretare modernă.
Când e bine să faci nuntă – ce luni preferă cuplurile din România și care sunt motivele
În ciuda superstițiilor transmise din generație în generație, realitatea modernă arată că românii își programează nunțile în funcție de o serie de factori practici: vreme, disponibilitate, calendar religios și costuri. Luna mai, deși ocolită de unii din motive simbolice, nu este complet exclusă, dar nici nu se regăsește printre lunile de top pentru organizarea nunților în România.
Nunțile în funcție de calendarul religios și agricol
Tradițional, nunțile în mediul rural românesc se organizau după posturile mari (Postul Paștelui și Postul Sfintei Marii), când cununiile religioase erau permise. Astfel, finalul primăverii, precum și lunile de vară și începutul toamnei, deveneau perioade ideale pentru organizarea căsătoriilor, atât din punct de vedere religios, cât și agricol, muncile câmpului erau mai relaxate, iar oamenii aveau mai mult timp pentru evenimente festive.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2023 luna cu cele mai multe căsătorii a fost august, cu peste 17.000 de nunți înregistrate, scrie Wedme.ro. În schimb, lunile ianuarie, februarie și decembrie au avut cele mai puține căsătorii, din cauza vremii reci, a posturilor religioase și a faptului că invitații sunt mai greu de adunat în perioadele de sărbători sau imediat după acestea.
Topul preferințelor este clar: iulie, august și septembrie sunt lunile vedetă pentru nunți, urmate de iunie. Aceste luni oferă condiții excelente pentru petreceri: vreme bună, zile lungi, flori din abundență și disponibilitatea invitaților care se află în concediu sau au un program mai relaxat.
Cum este privită luna mai
Luna mai ocupă un loc intermediar în preferințele românilor. Nu este în top, dar nici complet ocolită. Deși există superstiții legate de ghinionul căsătoriilor în mai, în anii în care Paștele pică devreme, întreaga lună mai este disponibilă pentru organizarea nunților. În astfel de cazuri, numeroase cupluri aleg să profite de prețurile mai mici la restaurante, de vremea blândă și de natura înflorită, preferând să evite aglomerația din vară.
Organizatorii de evenimente confirmă că a doua jumătate a lunii mai este, în unele cazuri, destul de solicitată. Printre avantajele acestei perioade se numără:
· Prețuri mai accesibile la locații, fotografi, formații.
· Flori de sezon abundente și variate.
· Temperaturi ideale, nici prea reci, nici caniculare.
· Invitați disponibili, deoarece vacanțele de vară încă nu au început.
Ce spun preoții despre nunta în luna mai
Deși superstiția că luna mai aduce ghinion la nuntă este bine înrădăcinată în mentalul colectiv, Biserica Ortodoxă Română respinge ferm această idee.
Preoții și teologii afirmă că nu există nicio interdicție canonică, teologică sau liturgică privind oficierea căsătoriei religioase în luna mai.
Așadar, din punct de vedere spiritual, nu există niciun motiv ca tinerii să evite această lună pentru cununie, scrie crestinortodox.ro.
Specialiști în teologie, precum pr. prof. dr. Nicolae Necula, subliniază că superstiția legată de luna mai nu are nicio legătură cu învățătura creștină, fiind o credință populară fără temei real. În mod concret, BOR interzice oficierea căsătoriilor doar în anumite perioade ale anului – mai precis:
· în posturile mari (Paște, Crăciun, Sfinții Apostoli, Adormirea Maicii Domnului),
· în Săptămâna Luminată (imediat după Paște),
· în zilele de miercuri și vineri, care sunt considerate zile de post,
· în ajunuri și zile mari de sărbătoare, precum Ziua Crucii sau Tăierea Capului Sf. Ioan.
Luna mai, ca întreg, nu apare deloc ca lună interzisă în calendarul bisericesc. În funcție de anul liturgic, mai poate include zile în care se pot face nunți fără nicio problemă. Așadar, mirii pot alege această lună cu încredere, atâta timp cât nu intră într-o perioadă de post.
Preoții mai atrag atenția că fricile legate de luna mai sunt alimentate de superstiții și de idei preluate din folclor sau influențe externe, nicidecum din rânduiala bisericească. În predici și interviuri, mulți clerici îi îndeamnă pe credincioși să nu se lase influențați de teama de ghinion și să înțeleagă că fericirea unui cuplu vine din dragoste, credință și binecuvântare, nu din alegerea unei date „norocoase”.
