Autoritățile ucrainene propun Bisericii Ortodoxe Române (BOR) inițierea unui dialog privind formarea unei structuri religioase afiliate BOR, care să funcționeze în Ucraina, a anunțat vineri Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, potrivit Agerpres. Declarațiile sale vin în contextul presiunilor exercitate asupra bisericilor românești din Ucraina de a trece de la Biserica Ortodoxă Ucraineană, derivată din Patriarhia Moscovei, la nou-formata Biserică Ortodoxă a Ucrainei.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a declarat, vineri, la Cernăuţi, că a discutat cu oficialii ucraineni pe tema afilierii la BOR a unor biserici ortodoxe în care slujbele se oficiază tradiţional în limba română, iar partea ucraineană a vorbit despre „nevoia de dialog cu BOR”.
„Dumnealor au reiterat mesajul, pe care înţeleg că îl ştiţi deja, şi anume nevoia de dialog cu BOR. Aici există şi o limită a mandatului meu, în sensul că nu pot să intru în zona dreptului canonic, însă în discuţia pe care am avut-o cu Guvernul Ucrainei, am adresat această nevoie a noastră, pe de o parte, de a avea răspuns, iar, pe de altă parte, de a putea ca fiecare comunitate să îşi aleagă calea în care are încrederea cea mai mare … mai puţin Moscova”, a afirmat Ţoiu.
În Ucraina funcţionează 130 de biserici în care slujbele se oficiază tradiţional în limba română. Faţă de aceste biserici, autorităţile statului ucrainean exercită o presiune crescândă de trecere de la Biserica Ortodoxă Ucraineană, derivată a Patriarhiei Moscovei, la nou-formata, în 2019, Biserică Ortodoxă a Ucrainei, considerată a fi necanonică şi nerecunoscută de ansamblul Ortodoxiei, scrie Agerpres.
În plus, românii din Ucraina au temerea ca biserica să nu devină un instrument de ucrainizare forţată, după modelul şcolilor cu predare în limba română, al căror număr s-a redus la jumătate faţă de anul 1991.
Avocatul care a încercat să înregistreze BOR în Ucraina a primit interdicție
Avocatul Eugen Patraş, originar din regiunea Cernăuţi, cel care a făcut demersurile pentru înregistrarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, a primit interdicţia de a intra pe teritoriul Ucrainei la doar cinci zile după ce a depus dosarul pentru înregistrarea noii organizaţii religioase.
„Este un demers în primul rând legal, drept urmare a constituirii, la 25 august 2024, a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina. În plus, demersul nostru este conform articolului 9 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, semnată şi ratificată atât de Ucraina, cât şi de România. Este conform art. 35 din Constituţia Ucrainei, care garantează libertatea religioasă, iar principiul libertăţii religioase este unul fundamental în toată legislaţia internă şi internaţională. Este în conformitate cu art. 8 din Legea privind minorităţile (comunităţile) naţionale din Ucraina”, a declarat Patraş.
„Nimeni nu poate să ne dea indicaţii cui să ne rugăm şi la care biserică să mergem, după cum se încearcă din răsputeri de autorităţi. Şi articolul 13 alineatul 6 din Tratatul politic de bază dintre România şi Ucraina, din 1997, ne garantează libertatea religioasă. Un tratat internaţional prevalează în raport cu legislaţia internă, cu toate că aici nu există nicio contradicţie între legislaţia internă şi Tratatul din 1997. Dreptul de a opta pentru o biserică sau alta nu ţine de punctul de vedere al experţilor sau al statului. Ştim doar că statul este separat de biserică şi biserica de stat. În cazul dat, avem binecuvântarea Patriarhiei Române. Este dreptul nostru, al românilor din Ucraina, de a reveni la Patriarhia Română de care am ţinut istoric până la ocupaţia sovietică”, a mai spus avocatul.
De asemenea, trei preoţi români din regiunea Cernăuţi au depus cereri de afiliere la BOR, însă le-au retras a doua zi, ca urmare a presiunilor făcute de autorităţile din Ucraina.
Preoţii din satele româneşti Boian, Hruşeuţi şi Pătrăuţii de Jos au solicitat în scris, pe 19 mai 2025, Administraţiei Regionale de Stat din Cernăuţi înregistrarea noilor statute, prin care să se ia act de hotărârile enoriaşilor din parohiile lor de schimbare a afilierii canonice, respectiv ieşirea din subordinea Bisericii Ortodoxe Ucrainene, derivată a Patriarhiei de la Moscova, şi revenirea în comuniunea tradiţională a Patriarhiei Române, mai precizeaz[ Agerpres.
