Știri

Decizia României după întâlnirea Trump – Putin. Ce spun și liderii Europeni și NATO

Ministrul de Externe Oana Țoiu a transmis într-un mesaj pe X că România va continua să fie „parte activă în efortul pentru pace și securitate” și consideră că summitul din Alaska a fost „un prim pas spre deblocarea negocierilor”.

„Dialogul din Alaska a fost un prim pas spre deblocarea negocierilor şi salutăm invitația președintelui Trump pentru o întrevedere cu președintele Zelenski la Washington.

Noile evoluții ale dialogului internațional privind pacea în Ucraina sunt pozitive şi implicarea SUA, împreună cu perspectiva şi acțiunile europene, pot fi decisive pentru obținerea şi mai ales menținerea păcii.

Rămânem convinși că prin unitate transatlantică și solidaritate europeană putem reconstrui împreună un viitor în care pacea și securitate durabilă să fie baza prosperității în regiune.

România este şi va continua să fie parte activă a acestui efort comun pentru pace și creștere economică, stabilitatea și securitatea regiunii Mării Negre sunt esențiale”, a transmis ministrul de Externe Oana Țoiu.

Citește aici: S-a aflat ce hărți i-a arătat Putin lui Trump în Alaska. Asta ar trebui să accepte Zelesky

Reacții din Europa după întâlnirea Trump-Putin: „Scorul a fost clar 1:0”

Oficialii europeni și-au exprimat dezamăgirea și revolta pe 16 august, după ce întâlnirea mult așteptată dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin s-a încheiat fără un acord de încetare a focului pentru Ucraina, scrie Kyiv Independent.

Trump și Putin s-au întâlnit vineri în Alaska pentru a discuta despre posibila încheiere a războiului din Ucraina. Au încheiat negocierile de aproape trei ore cu declarații comune fără să anunțe însă un armistițiu sau un pas concret către acest obiectiv.

La fel ca Ucraina, Europa a fost împiedicată să participe la summitul din Alaska, unde Trump l-a întâmpinat pe Putin cu covorul roșu și care s-a încheiat cu o conferință de presă comună în care ambii lideri au fost de părere că vina principală pentru invazia rusă începută în 2022 îi revine fostului președinte american Joe Biden.

Oficialii din diferite țări europene au reacționat pe rețelele de socializare după summit.

„Niciun progres real – Scor clar 1:0 pentru Putin”

„Putin a fost întâmpinat cu covorul roșu de Trump, Trump nu a obținut nimic”, a scris pe X diplomatul german Wolfgang Ischinger, fost ambasador în SUA și fost preşedinte al Conferinţei de Securitate de la Munchen (MSC).

„Așa cum era de temut: niciun armistițiu, nicio pace. Niciun progres real – Scor clar 1:0 pentru Putin – nicio sancțiune nouă. Pentru ucraineni: nimic. Pentru Europa: profund dezamăgitor”, a adăugat Ischinger.

În timpul conferinței de presă de după summit, Putin a emis un avertisment criptic pentru Kiev și aliații săi europeni să nu „perturbe progresul emergent” al negocierilor de pace. El a mai spus că cererile Rusiei includ „un echilibru echitabil în domeniul securității în Europa”.

Rusia a continuat să bombardeze civili în ziua summitului

Ministrul apărării din Lituania, Dovile Sakaliene, a spus că declarațiile lui Putin echivalează cu „manipulare psihologică și amenințări voalate”.

Sakaliene a menționat, de asemenea, că pe parcursul întregii zile a summitului, Rusia a continuat să „bombardeze civilii din Ucraina”.

Ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, a afirmat că salută eforturile de pace ale lui Trump, dar a avertizat împotriva acceptării propagandei Kremlinului.

„Problema este imperialismul rus, nu dorința Ucrainei de a trăi liber. … Dacă Putin ar fi fost serios în privința negocierilor de pace, nu ar fi atacat Ucraina toată ziua de astăzi”, a scris Lipavsky pe X.

„Nu caută pacea, ci mai o oportunitate de a slăbi unitatea Occidentului”

Discuțiile din Alaska au arătat că președintele rus nu caută pacea și dorește să slăbească unitatea occidentală, a declarat sâmbătă și ministrul ceh al Apărării, Jana Cernochova.

„Discuțiile Trump-Putin din Alaska nu au adus progrese semnificative către încheierea războiului din Ucraina, dar au confirmat că Putin nu caută pacea, ci mai degrabă o oportunitate de a slăbi unitatea Occidentului și de a-și răspândi propaganda”, a scris ea pe X, adăugând că Occidentul trebuie să continue să sprijine Ucraina.

Rusia trebuie să fie presată și mai mult, a spus ministrul norvegian de externe.

„Trebuie să continuăm să exercităm presiuni asupra Rusiei și chiar să le intensificăm, pentru a da un semnal clar Rusiei că trebuie să plătească prețul (pentru invazia Ucrainei)”, a declarat la Oslo ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide.

Berlinul, atitudine prudentă după summit

Guvernul german a adoptat o abordare prudentă după summitul dintre preşedintele american Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin, în Alaska, potrivit dpa, preluată de Agerpres.

Cancelarul german Friedrich Merz este la curent cu evoluţiile summitului din Anchorage (Alaska), potrivit unor surse guvernamentale din Berlin, în timp ce echipa sa menţine un contact activ cu aliaţii internaţionali.

Trump a declarat că îi va informa prompt pe partenerii europeni, dar nu a specificat când.

Trump şi Putin au oferit puţine detalii despre subiectul principal al summitului, războiul din Ucraina. În cursul unei scurte conferinţe de presă la Anchorage nu s-a menţionat un posibil armistiţiu.

025

Comments are closed.