Donald Trump a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski poate pune capăt războiului Rusiei „dacă dorește”, dar că „Ucraina nu va intra în NATO” ca parte a unui acord de pace, scrie BBC.
Cu doar câteva ore înainte de a-l primi la Casa Albă pe Volodimir Zelenski, Trump a mai afirmat că Peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, „nu va fi redată niciodată” Ucrainei.
Declarațiile lui Trump vin după summitul cu liderul rus Vladimir Putin din Alaska, în urma căruia președintele american a renunțat la solicitarea unui armistițiu, cerând în schimb un acord de pace permanent.
După sosirea sa în SUA duminică seară, Zelenski a reiterat apelul pentru garanții de securitate eficiente din partea aliaților.
Pe platforma sa Truth Social, Trump a scris duminică seară: „Președintele Zelenski al Ucrainei poate încheia războiul cu Rusia aproape imediat, dacă vrea, sau poate continua să lupte. Amintiți-vă cum a început. Fără a recupera Crimeea dată de Obama (în urmă cu 12 ani, fără să se tragă un foc de armă!) și FĂRĂ INTRAREA UCRAINEI ÎN NATO. Unele lucruri nu se schimbă niciodată!!!”
Înainte de revenirea lui Trump la putere în ianuarie, țările NATO conveniseră asupra „drumului ireversibil” al Kievului spre aderarea la alianță.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, împreună cu lideri europeni, inclusiv premierul britanic Sir Keir Starmer, urmează să participe luni la Washington la discuțiile privind viitorul Ucrainei.
De asemenea, sunt așteptați președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Italiei, Giorgia Meloni, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Nu este clar câți dintre ei vor merge și la Casa Albă.
Trump a adăugat ulterior: „Zi mare mâine la Casa Albă. Nu am avut niciodată atâția lideri europeni deodată. O mare onoare pentru mine să-i găzduiesc!!!”
Zelenski a postat pe rețelele sociale că este „recunoscător” pentru invitația lui Trump. „Împărtășim cu toții dorința de a pune capăt rapid și sigur acestui război.” El a insistat din nou asupra necesității unor garanții de securitate eficiente din partea aliaților, „nu cum a fost în urmă cu ani… când Ucrainei i-au fost oferite așa-numite ‘garanții de securitate’ în 1994, dar care nu au funcționat”.
„Desigur, Crimeea nu ar fi trebuit cedată atunci”, a adăugat Zelenski. „Așa cum ucrainenii nu au cedat Kievul, Odesa sau Harkivul după 2022.”
Surse diplomatice spun că oficialii europeni sunt îngrijorați că Trump ar putea încerca să-l preseze pe Zelenski să accepte anumite condiții, după ce liderul ucrainean a fost exclus de la întâlnirea Trump-Putin de pe teritoriul american, desfășurată vinerea trecută.
Însă secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat pentru CBS că orice sugestie potrivit căreia Zelenski ar putea fi forțat de Trump să accepte un acord de pace este o „narațiune stupidă a presei”.
Liderii NATO par, de asemenea, hotărâți să evite repetarea vizitei lui Zelenski la Biroul Oval din februarie, care s-a încheiat brusc după o dispută cu Trump și vicepreședintele american JD Vance. Totuși, liderii europeni au lucrat intens în culise pentru a reface relația. Zelenski a fost instruit să folosească un limbaj de tip „negociere de afaceri” – care rezonează mai bine cu Trump.
În aprilie, Ucraina a semnat un acord privind mineralele, oferind SUA o participație financiară în țară, iar Trump și Zelenski au discutat în privat la Vatican, înainte de funeraliile Papei Francisc. Ucraina a arătat clar că este dispusă să plătească pentru armele americane. În iulie, cei doi lideri au avut o convorbire telefonică pe care Zelenski a descris-o drept „cea mai bună discuție pe care am avut-o”.
Între timp, Trump a început să-și exprime frustrarea față de ofensiva neîntreruptă a Rusiei în Ucraina. L-a numit pe Putin „absolut nebun”, a scurtat drastic termenul pentru un acord de pace și a amenințat Moscova cu sancțiuni economice. În timp ce aceste deliberări continuă, forțele ruse își mențin avansul pe câmpul de luptă. Ele ocupă acum aproape o cincime din teritoriul Ucrainei de la declanșarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022.
Duminică a avut loc un summit online între Zelenski și așa-numita „coaliție a celor dispuși” – un grup de țări, inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania, care s-au angajat să apere pacea în Ucraina odată ce aceasta va fi obținută.
Ulterior, Emmanuel Macron a declarat reporterilor că planul este de a „prezenta un front unit” la discuțiile de luni cu Trump.
Zelenski și liderii NATO au afirmat că vor să afle mai multe după ce emisarul american Steve Witkoff a spus la televiziunea americană că Putin a fost de acord vineri cu „garanții de securitate solide, pe care le-aș descrie drept schimbătoare de joc”. Witkoff a declarat că un astfel de acord ar putea însemna ca Europa și SUA să protejeze Ucraina de agresiuni viitoare, printr-un pact de apărare asemănător NATO.
„Am obținut următoarea concesie: Statele Unite ar putea oferi o protecție similară cu Articolul 5, care este unul dintre adevăratele motive pentru care Ucraina dorește să intre în NATO”, a declarat Witkoff pentru CNN.
Putin s-a opus de mult timp aderării Ucrainei la NATO, iar Witkoff a spus că această înțelegere ar putea fi o alternativă dacă ucrainenii „pot trăi cu ea”. Articolul 5 este un principiu de bază al alianței transatlantice cu 32 de membri, care prevede că aceștia vor sări în apărarea oricărui aliat atacat. Witkoff a mai spus la CNN că Rusia a făcut „anumite concesii” privind cinci regiuni aflate în dispută.
În discuțiile cu aliații europeni după summitul din Alaska, Trump a afirmat că Putin a reiterat dorința de a păstra regiunile cheie Donețk și Luhansk, care formează Donbasul din estul Ucrainei, potrivit oficialilor europeni.
Însă la summitul virtual de duminică cu liderii NATO, Zelenski a subliniat că Constituția Ucrainei face imposibilă cedarea de teritorii – și că acest aspect poate fi discutat doar de liderii Ucrainei și Rusiei, într-un summit trilateral cu SUA.
Între timp, secretarul de stat al SUA a încercat să tempereze așteptările privind un acord iminent pentru a încheia cel mai sângeros conflict din Europa din ultimele opt decenii.
„Suntem încă departe de acest punct”, a declarat Rubio duminică.
