O unitate a forțelor speciale ale Flotei Baltice a desfășurat exerciții în regiunea Kaliningrad, cu debarcarea parașutiștilor și exersarea capturării prizonierilor. Potrivit serviciului de presă al flotei, militarii au fost parașutați dintr-un elicopter Mi-8 cu sisteme de parașute controlate „Malva” și „Arbalet”.
După aterizare, trupele speciale au exersat „tehnici de capturare a prizonierilor, efectuarea de patrule de recunoaștere, metode de distrugere a comunicațiilor inamicului ipotetic”.
Parașutarea s-a efectuat în grupuri de până la 20 de persoane de la o înălțime de 800 de metri, în echipament complet de luptă, inclusiv arme și echipament suplimentar. În timpul exercițiilor, s-au folosit activ lunete cu vedere nocturnă și drone de tip elicopter, a informat serviciul de presă.
Exercițiile au loc pe fondul îngrijorării crescânde a țărilor occidentale cu privire la activitatea militară a Rusiei în regiune. În vară, șeful Serviciului Federal de Informații al Germaniei (BND) a avertizat că Moscova ar putea încerca să provoace o situație similară cu anexarea Crimeii în 2014 în țările baltice, nu printr-o invazie la scară largă, ci prin trimiterea ascunsă a forțelor fără însemne de recunoaștere pentru a captura orașele de frontieră sub pretextul protejării populației vorbitoare de limbă rusă.
În februarie, serviciile secrete daneze au informat că Rusia ar fi capabilă, teoretic, să declanșeze un război de amploare în Europa în decurs de cinci ani. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat această evaluare în iunie, afirmând că Moscova ar putea ataca țările Alianței în cinci ani. În octombrie, șeful Statului Major General al Armatei Franceze, generalul Fabien Mandon, a declarat că armata franceză trebuie să fie pregătită pentru un posibil conflict cu Rusia în următorii trei-patru ani.
Între timp, Rusia își consolidează infrastructura militară de-a lungul granițelor cu Finlanda și țările baltice, construind fortificații defensive și modernizând rețeaua feroviară. Potrivit estimărilor serviciilor de informații occidentale, districtul militar Leningrad, recreat la începutul anului 2024, este considerat un punct de sprijin pentru o potențială confruntare cu NATO.â
În acest context, autoritățile ruse înăspresc retorica față de statele baltice. La mijlocul lunii octombrie, președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a declarat că este necesar să se „apere populația rusofonă” din țările baltice de „umilință și persecuție”, însărcinând deputații să pregătească propuneri care să „calmeze spiritele înfierbântate”. Această declarație a fost făcută după ce autoritățile letone au decis să expulzeze din țară peste 800 de cetățeni ruși care nu au promovat examenul de limbă.
Letonia, Lituania și Estonia, la rândul lor, elaborează planuri ample de evacuare a populației. După cum scria Reuters în octombrie, țările baltice intenționează să evacueze aproximativ 1,2 milioane de persoane în cazul unei agresiuni din partea Rusiei, sincronizând măsurile de apărare civilă și pregătind rute de relocare în interiorul teritoriilor lor.
