Un nou cutremur a fost înregistrat sâmbătă dimineață în zona seismică Vrancea, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). Seismul s-a produs la ora 09:25 și a avut magnitudinea de 3,3 pe scara Richter, fiind localizat la adâncimea de 140 de kilometri.
Cutremurele vrâncene, generate la mare adâncime, sunt frecvent resimțite în mai multe regiuni ale țării, iar acesta nu face excepție. Epicentrul s-a aflat la distanțe relativ mici de importante orașe din zona de curbura Carpaților: 49 km de Focșani, 61 km de Sfântu Gheorghe, 68 km de Buzău, 74 km de Brașov și aproximativ 96 km de Ploiești și Bacău.
România rămâne sub riscul unui cutremur major, avertizează Gheorghe Mărmureanu
Pe fondul activității seismice constante din ultimele luni, reputatul seismolog Gheorghe Mărmureanu revine cu un avertisment important cu privire la viitorul seismic al României. Acesta atrage atenția că țara noastră se află într-o zonă cu potențial ridicat pentru producerea unor cutremure de mare intensitate, similare celui devastator din 1977.
Potrivit specialistului, analiza istorică a seismelor din ultimele trei secole indică faptul că România ar putea fi lovită de un cutremur puternic, cu magnitudinea 7,7 sau chiar 7,8 grade pe scara Richter, în intervalul 2039–2040.
„Trebuie să ne fie clar că nu vom scăpa de un viitor mare cutremur. Noi avem o hartă a cutremurelor puternice de pământ și istoria lor din ultimii 300 de ani, pe teritoriul României, în baza căreia analizăm date despre acest tip de amenințări. Potrivit cercetărilor noastre, următorul cutremur foarte puternic ne-ar putea lovi în jurul anilor 2039–2040”, a declarat Gheorghe Mărmureanu.
De ce contează analizele istorice ale marilor cutremure
Seismologul explică faptul că, în lipsa unei metode exacte de predicție, cercetătorii se bazează pe cicluri seismice și pe comportamentul tectonic al zonei Vrancea. Studiul datelor din ultimii 300 de ani a permis identificarea unor patternuri ce indică intervale relativ regulate între seismele majore.
Cutremurele mari din 1802, 1838, 1940 și 1977 reprezintă repere importante în această analiză, iar distanțele dintre ele sugerează posibilitatea unui nou eveniment major în următoarele două decenii.
Activitatea seismică vrânceană rămâne una dintre cele mai monitorizate din Europa
Zona Vrancea este considerată unică în Europa prin tipul de seismogeneza pe care o produce: cutremure puternice, cu focar adânc, care pot fi resimțite pe arii extinse. De aceea, monitorizarea constantă și informarea populației sunt esențiale pentru prevenție și pregătire în cazul unor eventuale situații extreme.
INFP transmite în mod regulat actualizări despre activitatea seismică, iar fiecare cutremur, indiferent de intensitate, este înregistrat și analizat pentru a identifica posibile evoluții ale zonei active.
