Potrivit ordinii de zi a şedinţei Curţii Constituţionale a României (CCR) de miercuri, unul dintre dosarele analizate vizează obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecţie formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Actul normativ contestat, care a generat dezbateri intense în mediul juridic și politic, stabileşte noi condiţii de pensionare pentru magistraţi și modifică modul de calcul al pensiilor de serviciu, dar este considerat de judecători drept neconform cu prevederile constituţionale.
ICCJ a sesizat CCR cu privire la constituţionalitatea legii
Într-un comunicat oficial transmis vineri, ICCJ a explicat motivele pentru care a declanșat procedura de control de constituționalitate. Instituţia a precizat:
„La data de 5 decembrie 2025, ora 12:00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, În temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu participarea unui număr de 102 judecători cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de lege, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în unanimitate a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, în ceea ce priveşte: Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”.
Principalele motive invocate: încălcarea Constituţiei şi discriminare
În documentul transmis, ICCJ arată că legea încalcă Constituţia printr-o serie de aspecte considerate esenţiale pentru funcţionarea statului de drept:
– Discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
– Încalcă brutal independenţa justiţiei;
– Elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi;
– Încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO;
– Încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale;
– Utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.
Potrivit magistraţilor, analiza efectuată a evidenţiat multiple elemente care transformă actuala formă legislativă într-o soluţie incompatibilă cu rigorile Constituţiei.
Motivele de neconstituţionalitate extrinseci
Magistrații arată că urgenţa proiectului nu a fost justificată în mod real, fiind construită pe argumente incomplete sau contrafactuale.
Printre acestea se numără:
a. Invocarea condiţionalităţilor Jalonului 215 din PNRR, care ar fi fost „scoasă din context şi este neconformă cu realitatea”, întrucât obiectivul apreciat de Comisia Europeană ca îndeplinit viza iniţial supraimpozitarea, nu modalităţile de pensionare.
b. Invocarea situaţiei economice fără prezentarea unor date concrete care să arate impactul bugetar şi să justifice urgenţa măsurii.
Motivele de neconstituţionalitate intrinseci
ICCJ arată că legea încalcă obligaţiile constituţionale privind claritatea şi previzibilitatea normelor, consacrate de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie.
a. Legea foloseşte termeni juridici inexistenţi sau nedefiniţi, generând imprevizibilitate.
b. Se afectează principiul securităţii juridice, prin schimbări abrupte ale statutului magistraţilor, fără o perioadă reală de tranziţie.
Judecătorii subliniază:
„Astfel contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creştere bruscă la 60-64 de ani”.
Discriminare între categoriile de pensii de serviciu
ICCJ arată că legea tratează magistraţii în mod evident defavorabil, deşi aceştia sunt singurii cu statut garantat constituţional.
a. Standardul minim de calcul este de 65% pentru toate celelalte categorii, în timp ce pentru magistraţi este mult inferior.
b. Doar în cazul magistraţilor plafonarea este atât de drastică – limitată la 70% din venitul net.
c. Efortul bugetar pentru pensiile magistraţilor este redus comparativ cu alte categorii, ceea ce face discriminarea „evidentă şi nejustificată”.
Consecinţe grave: desfiinţarea pensiilor de serviciu şi încălcarea independenţei justiţiei
Potrivit ICCJ, legea:
– Anulează de facto pensiile de serviciu pentru generațiile viitoare, făcându-le chiar inferioare celor din sistemul public;
– Încalcă independenţa justiţiei, contrar jurisprudenţei CJUE, CEDO şi CCR;
– Încalcă decizii CCR anterioare, afectând supremaţia Constituţiei și obligativitatea deciziilor Curţii.
Magistraţii au publicat şi o sinteză a sesizării trimise către CCR.
Contextul politic: moţiune de cenzură şi angajarea răspunderii Guvernului
Tot vineri, Opoziţia a depus o moţiune de cenzură, amplificând tensiunile politice din jurul acestui proiect.
Pe 2 decembrie a avut loc şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în care Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra proiectului PL-x 522/2025. Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ inițiativa, arătând că prevederile ei afectează grav statutul judecătorilor.
Principalele prevederi ale legii contestate
Conform proiectului:
– Vârsta de pensionare este corelată cu sistemul public de pensii;
– Se introduce vârsta minimă de 49 de ani până în 2026;
– Este necesară o vechime de cel puţin 35 de ani;
– Vârsta de pensionare creşte treptat pentru fiecare generaţie de magistraţi;
– Se introduce o eşalonare până la atingerea vârstei standard, urmând ca aceasta să ajungă la 65 de ani;
– Se introduce treptat condiţia de 35 de ani vechime totală în muncă.
De asemenea, legea stabilește un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul și plafonează pensia netă la 70% din ultimul venit net. Se modifică și regulile privind bonificația de 1% și actualizarea pensiilor.
Legea a mai fost declarată neconstituţională
Acelaşi proiect a fost contestat anterior, iar pe 20 octombrie CCR a decis că este neconstituţional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului CSM.
CCR va analiza din nou legea, într-o decizie cu impact major asupra întregului sistem judiciar.
