Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a declarat într-un interviu acordat postului BBC că există, în opinia sa, o „amenințare reală” ca Statele Unite să lanseze o acțiune militară împotriva Columbiei. Liderul de la Bogota a afirmat că Washingtonul tratează alte state ca făcând parte dintr-un „imperiu” american și a avertizat că SUA riscă să se transforme dintr-o țară care „domină lumea” într-una „izolată de lume”.
Declarațiile lui Petro vin în contextul unor tensiuni tot mai accentuate, după ce președintele SUA, Donald Trump, a amenințat în mod direct Columbia cu acțiuni militare. Potrivit lui Petro, acest tip de retorică reprezintă un pericol real pentru stabilitatea regională și pentru relațiile dintre America Latină și Statele Unite.
Un punct central al criticilor aduse de președintele columbian vizează politicile americane privind imigrația. Petro a acuzat agenții ICE că ar acționa ca „brigăzi naziste”, în contextul în care administrația Trump a extins semnificativ operațiunile acestora. Casa Albă susține că aceste măsuri fac parte dintr-o campanie de combatere a criminalității și a imigrației ilegale, însă Petro consideră că metodele folosite sunt abuzive și periculoase.
Tensiunile au crescut și mai mult după loviturile americane asupra Venezuelei și capturarea lui Nicolas Maduro. În acest context, Donald Trump a declarat că o operațiune militară care să vizeze Columbia „sună bine”. De asemenea, liderul american i-ar fi spus în repetate rânduri lui Petro „să-și păzească fundul”, remarci condamnate ferm de președintele columbian.
Cei doi lideri au avut totuși o convorbire telefonică miercuri seară, care a durat puțin sub o oră. După discuție, Trump a anunțat că intenționează să îl întâlnească pe Petro la Casa Albă în „viitorul apropiat”. Într-o postare publicată pe platforma Truth Social, președintele american a descris conversația drept o „mare onoare”. Un oficial columbian a declarat la acel moment că apelul a reflectat o schimbare de retorică la 180 de grade „din ambele părți”.
Cu toate acestea, declarațiile ulterioare ale lui Petro sugerează că relațiile dintre cele două state nu s-au îmbunătățit semnificativ. El a precizat pentru BBC că discuția a vizat „traficul de droguri din Columbia”, poziția Columbiei față de Venezuela și „ce se întâmplă în America Latină în relația cu Statele Unite”.
Petro a revenit asupra criticilor la adresa politicii americane de imigrație, afirmând că ICE „a ajuns în punctul în care nu mai persecută doar latino-americani pe străzi, ceea ce pentru noi este o insultă, ci omoară și cetățeni ai Statelor Unite”. El a avertizat că, dacă această abordare continuă, „în loc de o Americă ce domină lumea, un vis imperial, va fi o Americă izolată de lume. Un imperiu nu se construiește prin izolare față de lume”.
Administrația Trump susține că, între 20 ianuarie și 10 decembrie 2025, a deportat 605.000 de persoane. De asemenea, a afirmat că 1,9 milioane de imigranți au plecat voluntar în urma unei campanii agresive de informare publică, menită să îi determine să părăsească SUA pentru a evita arestarea sau detenția. Potrivit datelor proiectului Transactional Records Access Clearinghouse al Universității Syracuse, aproximativ 65.000 de persoane se aflau în detenția ICE la 30 noiembrie 2025.
Președintele columbian a declarat că Statele Unite tratează de „decenii” guvernele din America Latină ca parte a unui „imperiu”, indiferent de lege. Relația dintre Petro și Trump este tensionată de mult timp, cei doi lideri schimbându-și frecvent acuzații, insulte și amenințări cu tarife sau sancțiuni pe rețelele sociale.
După acțiunea militară a SUA în Venezuela, Petro a acuzat Washingtonul că urmărește conflicte pentru „petrol și cărbune”. El a susținut că, dacă SUA nu s-ar fi retras din Acordul de la Paris, „nu ar exista războaie, ar exista o relație mult mai democratică și pașnică cu lumea. Și cu America de Sud”. „Despre asta este chestiunea venezueleană”, a spus el.
Amenințările lansate de Donald Trump au declanșat proteste în Columbia, unde au avut loc manifestații în numele suveranității și democrației. Petro a invocat pierderi teritoriale istorice, precum Panama, pentru a argumenta că declarațiile liderului american reprezintă o „amenințare reală” și a subliniat că „posibilitatea de a înlătura [amenințarea] depinde de discuțiile în curs”.
Întrebat cum s-ar apăra Columbia în cazul unui atac american, Petro a declarat că ar „prefera să fie vorba despre dialog” și a adăugat că „se lucrează” în acest sens. Totuși, el a amintit experiența istorică a țării sale: „Istoria Columbiei arată cum a răspuns în fața unor armate mari”. „Nu este vorba despre a confrunta o armată mare cu arme pe care nu le avem. Nici măcar nu avem apărări antiaeriene. În schimb, ne bazăm pe mase, pe munții noștri și pe junglele noastre, așa cum am făcut întotdeauna.”
Petro a confirmat că a discutat și cu Delcy Rodríguez, președinte interimar al Venezuelei, pe care a invitat-o în Columbia. El a afirmat că Venezuela a fost „mult timp supusă interferențelor din partea diferitelor agenții de informații” și a denunțat tentativele a ceea ce a numit „alte operațiuni sub acoperire” în Columbia, fără a comenta direct posibile acțiuni ale CIA.
La rândul său, Donald Trump l-a atacat dur pe Petro, descriindu-l drept „un om bolnav căruia îi place să facă cocaină și să o vândă în Statele Unite”, adăugând: „Nu o să mai facă asta prea mult timp.” Petro a respins acuzațiile și a declarat că „s-a dovedit întotdeauna că nu sunt implicat în așa ceva”. „De 20 de ani lupt împotriva cartelurilor drogurilor, cu prețul ca familia mea să fie nevoită să plece în exil”, a spus el.
Fost luptător de gherilă, Gustavo Petro promovează de la preluarea mandatului o strategie de „pace totală”, bazată pe dialog cu grupările armate. Criticii susțin că această abordare a fost prea blândă și că producția de cocaină a atins niveluri record. Întrebat ce a eșuat și dacă își asumă responsabilitatea, Petro a declarat că ritmul de creștere a cultivării de coca încetinește și a explicat existența „a două abordări simultane”: „Una, să vorbim despre pace cu grupuri care sunt bandiți. Și cealaltă, să dezvoltăm o ofensivă militară împotriva celor care nu vor pace.”
El a mai precizat că negocierile sunt în desfășurare în sudul Columbiei, „unde a avut loc cea mai mare reducere a cultivării frunzei de coca” și „unde rata omuciderilor în Columbia a scăzut cel mai mult”. Politica dialogului, a subliniat Petro, a fost menită să „dezescaladeze violența”, adăugând: „nu suntem naivi, știm cu cine negociem.”
