Expresia „floare la ureche” o folosim, probabil, zilnic. Cu siguranţă cei mai mulţi dintre noi ştiu care este semnificaţia ei, dar probabil că nu la fel de mulţi îi cunsc originea.
De unde vine expresia „floare la ureche”. Originea acestei expresii are, desigur, legătură cu florile puse la urechi, dar are şi o poveste deosebită.
Originea expresiei „floare la ureche”
Istoricii povestesc că, în urmă cu câteva secole, tinerele britanice din perioada Evului Mediu obișnuiau să își pună flori după ureche.
Gestul lor vorbea despre statutul lor relaţional: cele care îşi agăţau florile după urechea stângă, adică pe partea inimii, aveau deja o relaţie. Cele singure îşi puneau florile după urechea dreaptă. Altfel spus, să agăţi o fată cu floarea pusă pe partea dreaptă era „floare la ureche”.
Această tradiție nu a dispărut de tot, ci se mai găseşte în Hawaii, potrivit Style Magazines. De obicei, în această regiune a lumii, florile folosite sunt orhideele.
Conform DEX, expresia „floare la ureche” reprezintă ceva (lucru) ușor de făcut / de rezolvat; ceva lipsit de însemnătate care nu produce îngrijorare. Sau altfel spus, „o nimica toată”
În tradiția populară, floarea a fost adesea asociată cu frumusețea și cu simplitatea, în timp ce urechea este o parte a corpului care a fost și încă este considerată a fi ușor de atins sau de decorat.
