Știri

De ce nu există zăcăminte de diamante în rocile din România. Ce s-a întâmplat cu fabrica secretă de diamante a lui Ceaușescu

Un articol cu titlul „Descoperirea unui imens zăcământ de diamante în subsolul Moldovei” sugerează că în România există resurse minerale de acest gen, însă exploatarea lor nu este o prioritate pentru autorități.

Textul a fost postat pe pagina România Liberă, asociată cu cotidianul omonim, dar cu referințe către site-ul stirileromanilor.ro. Postarea a generat sute de comentarii, reacții și distribuiri.

Articolul a apărut inițial în cotidianul Libertatea în 2014 și a fost preluat ulterior în variate forme de diverse site-uri, printre care newsteam.ro și magnanews.ro, care au inclus elemente despre presupuse planuri de explorare ale Rusiei într-un zăcământ similar.

Ștefan Marincea, cercetător științific superior gradul I și fost director al Institutului Geologic al României, expert în mineralogie, cristalografie și geochimie, a declarat: „În anii ’70 s-au observat similitudini între așa-numita Platformă Moldovenească, aflată la adâncimi de minim 900 de metri în România, și Scutul Siberian. Cu toate acestea, formațiunile din Platforma Moldovenească sunt similare cu cele din Ucraina, inclusiv formațiunea Krivoi Rog, care conține șisturi cristaline și granit.

Paralelismul cu Platforma Siberiană este forțat, deoarece și acolo se găsesc aceleași formațiuni de Krivoi Rog. O formare diamantiferă trebuie să conțină kimberlit, o rocă mamă. Pentru o exploatare eficientă, această rocă trebuie să fie aproape de suprafață.

Potrivit geology.com, roci similare kimberlitului pot fi expuse la suprafață în urma activităților vulcanice intense sau a impactului unui asteroid sau datorită meteoriților care sunt arși în atmosferă până să atingă solul și ajung aproape de suprafață, putând fi extrase”, explică Ștefan Marincea, potrivit factual.ro.

Cât despre apariția în spațiul public a acestei teorii, cercetătorul Ștefan Marincea spune că totul își are rădăcinile în politice statului român de dinainte de 1989.

Platforma Moldovenească nu conține kimberlit, rocile în care se găsesc diamantele. Cu toate acestea, termenul de diamant a stârnit interesul înainte de ’89, ceea ce a dus la campanii de căutare în sedimentele râului Prut. Aceste căutări nu au avut succes, deoarece premisa era pur teoretică și era promovată de persoane fără cunoștințe detaliate în geologia platformei.

Este imposibil să găsim diamante la adâncimi precum cele de peste 900 de metri, așa cum am interceptat noi în foraje. Totuși, această teorie a fost amplificată în spațiul public din motive politice ale statului român anterior anului 1989”, explică Ștefan Marincea.

„Teoria a fost clasată ultrasecret la nivelul conducerii Institutului pentru Metale Rare, care era, la vremea respectivă, o întreprindere a Securității populată cu semidoctism. Acolo făceau geologie pe resurse critice, cum ar fi uraniu și toriu.

Sub aceste auspicii au ajuns la “autosuficiență” științifică, încât unul dintre geologii lor șefi, un profesionist de altfel, când a văzut ce subordonați are, a secretizat tot ce scriau.

Practic, aceștia, chiar dacă nu găseau nimic, trebuiau să caute în continuare. Acum le văd perlele răbufnind pe Facebook și în teze. Kimberlite nu s-au descoperit niciodată pe teritoriul României. Nouă ne lipsesc două categorii de elemente rare și critice. România nu are elemente platinoide și diamante.

Nu există context geologic favorabil pentru asemenea acumulări. Le-am căutat, le-am investigat, le-am explorat. Nu avem asemenea rezerve. Avem în schimb alte forme ale carbonului, cum ar fi grafitul. Toate aceste lucruri se învață în anul 2 de Facultate”, conchide fostul director al Institutului Geologic al României.

037
Furtună Cristiana
Experiență de 10 în presa din România. Reporter și redactor la o televiziune locală din Galați, iar după ce a descoperit presa online, a ocupat mai multe poziții la publicații online: redactor, social media manager, editor coordonator.

    Comments are closed.