Știri

Prof. Dulcan: „ Ne trezim cu tot felul de tumori si ne intrebam cum au venit. Sunt trei prafuri otravitoare

Neurologul Dumitru Constantin Dulcan, cel care scria in 1981 „Inteligenta materiei“, o carte care a bulversat comunitatea stiintifica romaneasca, vorbeste despre medicamentele viitorului, dar si despre rolul nefast al stresului in viata noastra.

Care sunt mecanismele care declanseaza boala in organism si ce rol joaca stresul in provocarea bolii?
Prof. dr. Dumitru Constantin Dulcan: Stresul are un rol foarte nefericit. Stresul este reactia pe care o are organismul la o trauma care poate sa fie fizica, psihica, emotionala.

Stresul in organism are efect asupra a trei elemente structurale esentiale: neuronul, ADN-ul, adica substratul genetic al organismului, si sistemul imunitar. In ceea ce priveste neuronul, stresul blocheaza neurogeneza, formarea de noi neuroni sau formarea de noi conexiuni. Si iata ca in secolul nostru vorbim de o frecventa din ce in ce mai mare, de o morbiditate crescanda a bolii Alzheimer, deci a pierderii capacitatii intelectuale.

Asupra acidului dezoxiribonucleic, deci asupra substratului genetic: cromozomii au niste proteine la capetele lor cu rol de protectie, se cheama telomeri. Stresul actioneaza asupra acestor telomeri, pe care ii scurteaza astfel. Mai exact, cu fiecare diviziune celulara, telomerii se scurteaza, stresul actioneaza asupra lor, deci reduce pur si simplu longevitatea, durata vietii.

Un exemplu: exista date de care dispunem, ale unor oameni care s-au ocupat de domeniul geneticii, si care spun ca, de pilda, in cazul unei mame care are un copil cu o suferinta cronica, se poate constata la nivel de telomeri ca este mai in varsta cu 10 ani decat varsta din buletin. Exista experiente care arata ca supunerea la stres are efectul acesta si, dimpotriva, scoaterea din stres a individului, alaturi de o anumita alimentatie, poate sa refaca acesti telomeri.

Sunt experiente ale unor oameni de stiinta din Statele Unite ale Americii, mergand prevalent pe ideea de alimentatie vegetariana. Iar cu sistemul imunitar ce se intampla? Asupra sistemului imunitar – un stres, o furie, o manie de cinci minute poate sa blocheze celulele sistemului imunitar aproape pana la cinci-sase ore. Sistemul imunitar este acel sistem de celule si organe care produc limfocite.

Acestea ne apara de virusuri, de bacterii si isi fac datoria circuland in permanenta in organism. De pilda, celulele care mor trebuie indepartate. Iar in organism exista celule limfotice killer sau ucigase, care inglobeaza aceste celule care mor, pentru ca altfel ele se pot fixa pe un loc, creeaza inflamatie si de aici ne putem trezi cu tot soiul de boli, inclusiv cancer.

Asadar, aceste celule numite medical „NK“ sunt extrem de utile, ele trebuie sa circule in permanenta in organism ca sa poata si sa ne apere impotriva tuturor acelor substante care sunt straine de corp. Stresul le tulbura eficienta.

Spuneati la un moment dat ca lumea moderna este supusa enorm de mult la stres.

Tehnologia ne-a oferit foarte multe avantaje, dar in acelasi timp a depasit ritmul nostru biologic de adaptare. Uitati-va si la ce se intampla in mass-media: toate stirile pe care le urmaresti numai lucruri rele anunta. Toate astea ne afecteaza. Dincolo de asta, exista in viata tuturor oamenilor care traiesc in lumea asta si suferinte, necazuri.

TEHNICI DE APARARE

Dar cum sa facem sa ne ferim de acest stres? Sunt o multime de probleme cu care ne confruntam zilnic.
Sigur ca este esential sa nu te implici. Implicarea emotionala intr-un fenomen negativ, intr-o stire de la televizor etc. iti consuma enorm de multa energie.

Trebuie sa te aperi incercand sa te detasezi, asta inseamna autoeducatie, sa cunosti ceva despre tehnici de aparare de stres si, sigur, sa-l eviti. De exemplu: te duci la seful tau si, daca stii ca o sa-ti faca scandal, deja sa anticipezi, sa incerci sa fii cat se poate de indiferent, sa-ti pui un baraj. E una dintre tehnicile de aparare.

Sigur ca nu poti sa eviti complet stresul, fiindca traim intr-o lume in care vrem-nu vrem, avem si stres. Fiecaruia dintre noi i se imbolnaveste cineva, ii moare cineva, ne mor prieteni, ne mor din familie, acestea sunt stresuri care sunt inevitabile, fac parte din biologia noastra. Evident, acestea sunt situatii in care nu poti ramane indiferent.

Iti moare cineva, nu poti sa razi, este anormal, astea sunt lucruri care tin de naturaletea lucrurilor, nu despre asta discutam. Dar eu vorbesc de celelalte cazuri, in special de stresul pe care ni-l provoaca urmarirea stirilor negative, pe care cineva ni le toarna pe gat gratuit, numai ca unii sa castige audienta.

Cred ca societatea ar trebui sa gestioneze stresul si sunt multe mijloace. Cred cu toata taria: conditia este ca oamenii care ne conduc sa aiba si ceva notiuni de psihologie sociala, asa acum trebuie sa aiba notiuni de filosofie economica.

Dar ce putem face concret?

Fiecare dintre noi trebuie sa faca efortul sa se schimbe, in primul rand sa nu-l streseze pe cel de langa el, pentru ca in momentul in care eu il stresez pe celalalt, ma stresez implicit si pe mine insumi. Aceasta schimbare trebuie sa inceapa cu fiecare din noi. Deci avem nevoie la nivel social de o gestionare a stresului, dar si la nivel individual si cand vom reusi toate lucrurile acestea putem sa mai vorbim atunci si de sanatate si de o existenta cat de cat armonioasa.

TREI PRAFURI OTRAVITOARE

Alimentatia ce rol joaca in mentinerea unei stari bune de sanatate?

Sunt trei prafuri albe otravitoare: sarea multa, zaharul alb si faina alba. Nimeni nu vrea sa manance paine integrala. De ce mancam paine alba, care este secata de toti nutrientii din ea? Painea integrala este cea sanatoasa organismului nostru. Fumatul face, de asemenea, foarte rau, aditivii alimentari care se pun pentru conservare, colorantii, toate aceste lucruri ar trebui sa fie evitate.

0169
Rozalia Despinescu
Experiență de 10 în presa din România. Reporter și redactor la o televiziune locală din Galați, iar după ce a descoperit presa online, a ocupat mai multe poziții la publicații online: redactor, social media manager, editor coordonator.

    Comments are closed.