Alegerile prezidențiale din România, desfășurate pe 4 mai 2025, au stârnit un val de reacții în presa internațională, marcând un moment de cotitură în politica țării și atrăgând atenția asupra posibilelor consecințe pentru Uniunea Europeană și NATO.
YouTube
George Simion câștigă primul tur: o victorie cu ecou continental
George Simion, liderul partidului naționalist AUR, a obținut 40,96% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale, devansându-l pe primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, care a acumulat 20,99%. Această victorie a fost interpretată de Financial Times ca o alegere clară între un candidat eurosceptic, în stil MAGA, și un centrist pro-european.
The Economist l-a descris pe Simion ca fiind „România’s Donald Trump”, evidențiind alinierea sa cu ideologia MAGA și opoziția față de ajutorul militar pentru Ucraina.
Reacții internaționale: îngrijorări privind direcția României
Victoria lui Simion a fost întâmpinată cu îngrijorare în capitalele europene și la Washington. Reuters a relatat că rezultatul alegerilor este urmărit îndeaproape, existând temeri că o eventuală președinție Simion ar putea izola România în cadrul UE și NATO.
El País a notat că succesul lui Simion a fost celebrat de liderii extremei drepte europene, precum Marine Le Pen și Matteo Salvini, care văd în acesta o oportunitate de a întări discursul eurosceptic pe continent.
El País
Contextul alegerilor: anularea scrutinului anterior și tensiuni geopolitice
Alegerile din 4 mai au fost organizate după anularea scrutinului din noiembrie 2024, în urma unor acuzații de interferență rusă și nereguli electorale. Călin Georgescu, câștigătorul inițial, a fost descalificat și este în prezent investigat pentru legături cu grupuri paramilitare rusești.
Simion, deși se distanțează de Georgescu, a declarat că, dacă va fi ales, îl va reintegra în conducerea statului, posibil ca prim-ministru.
Financial Times
Implicații economice: avertismente privind stabilitatea financiară
Agenția de rating S&P Global a avertizat că criza politică din România, amplificată de victoria lui Simion, ar putea afecta accesul țării la finanțare externă și la fondurile europene, în contextul unui deficit bugetar de peste 9% din PIB.
Economia românească, cu o creștere de doar 0,8% în anul precedent, riscă să intre în recesiune, iar costurile de împrumut au crescut semnificativ.
Următorii pași: turul doi și viitorul României
Turul al doilea al alegerilor prezidențiale este programat pentru 18 mai 2025, când George Simion și Nicușor Dan se vor confrunta direct. Rezultatul acestui scrutin va fi decisiv pentru direcția politică și geopolitică a României, într-un moment în care țara se află la o răscruce între naționalismul eurosceptic și angajamentul pro-european.
Presa internațională va continua să monitorizeze îndeaproape evoluțiile din România, considerând că deciziile luate în următoarele săptămâni vor avea un impact semnificativ asupra stabilității regionale și a relațiilor țării cu partenerii săi occidentali.
Iată ce scrie publicația internațională Politico
Românii au mers la urne duminică pentru un scrutin prezidențial atent urmărit, iar rezultatele parțiale îl arată în frunte, cu un avans clar, pe candidatul de extremă dreapta George Simion, scrie Politico.
Deși numărătoarea oficială este încă în desfășurare, primele indicii îl plasează pe Simion — favorit anunțat de multă vreme — pe primul loc, dar fără a atinge pragul de 50% necesar pentru o victorie din primul tur. Asta înseamnă că va ajunge în turul doi, pe 18 mai, împotriva contracandidatului clasat pe locul doi — cel mai probabil candidatul sistemului Crin Antonescu sau primarul centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan, notează publicația.
Simion a atacat în mod repetat Bruxelles-ul, amenințând că va încălca legile UE cu care nu este de acord, deși a subliniat că România ar trebui să rămână în blocul comunitar. Luna trecută, el a declarat pentru Politico că respinge eticheta de extremă dreapta.
Meloni 2.0
Simion a declarat că o admiră pe Giorgia Meloni, premierul italian de dreapta și a făcut apel la „melonizarea” Europei.
„Credeți-mă, va exista și o simionizare”, a spus el pentru POLITICO în noiembrie anul trecut, chiar înainte de alegerile prezidențiale anulate din România, în care s-a clasat pe locul patru.
În lunile care au urmat anulării rezultatelor acelui scrutin — după ce câștigătorul-surpriză de extremă dreapta, Călin Georgescu, a fost descalificat și Curtea Constituțională a ordonat reluarea votului pe fondul acuzațiilor autorităților române privind implicarea Rusiei în manipularea rezultatului — profilul public al lui Simion a crescut vertiginos.
Condamnând cu vehemență anularea alegerilor de anul trecut, el a prezentat reprogramarea scrutinului drept o luptă pentru „democrație, voința poporului, statul de drept și ordinea constituțională” și a promis că, dacă va fi ales, îi va oferi lui Georgescu o funcție de top.
La o dezbatere televizată a candidaților prezidențiali, luna trecută, Simion a apărut cu un buchet de flori pentru Elena Lasconi, candidata de centru-stânga care s-a clasat pe locul doi la alegerile anulate, apoi a părăsit studioul în semn de protest față de anularea votului.
Gestul teatral simbolizează politica perturbatoare a lui Simion, care și-a început cariera politică mărșăluind pe străzi și scriind slogane ultranaționaliste cu spray pe drumurile din întreaga țară.
Rezultatul de duminică marchează punctul culminant al ascensiunii sale, de la agitator de nișă la lider de extremă dreapta — și, potențial, dacă va ajunge la Palatul Cotroceni, cel mai puternic om din România.
