Climatologii trag un semnal de alarmă. Iarna care se apropie ar putea aduce temperaturi extreme, ninsori abundente și viscol puternic. Cauza principală este dată de un vortex polar instabil, care dă deja semne că își modifică traiectoria și influențează vremea din Europa Centrală și de Est.
România va fi lovită de vortexul polar, iarna 2025–2026 se anunţă a fi una dintre cele mai geroase din ultimii ani. Potrivit specialiștilor, vortexul polar este o masă uriașă de aer rece care se formează deasupra Polului Nord. Fenomenul a început să se destabilizeze încă din luna octombrie. În mod normal, acest scut de aer rece rămâne concentrat în jurul Arcticii, însă atunci când vânturile din straturile superioare ale atmosferei își pierd intensitatea, aerul rece poate coborî spre latitudini joase, aducând ierni aspre în Europa.
Un astfel de fenomen a fost deja observat la mijlocul lunii octombrie, când un front atmosferic rece a traversat România, provocând o scădere bruscă a temperaturilor și ninsori timpurii în zonele montane.
Iarnă cu ger și viscol în România
Dacă tendința de încetinire a vortexului polar continuă, climatologii avertizează că România s-ar putea confrunta cu una dintre cele mai reci ierni din ultimii ani. Temperaturile ar putea coborî sub -20°C în unele regiuni, iar ninsorile ar putea fi mai frecvente și mai abundente decât în iernile trecute. Meteorologii nu exclud nici episoade de viscol puternic și perioade lungi de ger persistent, în special în ianuarie și februarie 2026.
Deși fenomenul vortexului polar este natural, climatologii susțin că schimbările climatice îl fac mai instabil. Încălzirea Arcticii modifică echilibrul termic al atmosferei, ceea ce duce la perturbarea curenților de aer și la fenomene meteorologice extreme. Astfel, iarna care vine ar putea fi o adevărată provocare pentru autorități și oameni.
Pentru România, prima ninsoare ar putea să apară la finalul lunii noiembrie, atât în zonele montane, unde se anunță și viscol la altitudini mari, cât și posibil în Capitală. În cazul în care scenariile actuale se confirmă, țara noastră ar putea traversa o iarnă cu perioade de frig sever și episoade de ninsoare abundentă, similare cu iernile grele din trecut.
Un vortex polar ar putea aduce ger și zăpadă în România. Ce spun meteorologii despre iarna cu fenomene extreme
Un vortex polar, care se formează în această perioadă în zonele arctice, ar putea să ne aducă cea mai rece iarnă din ultimii 40 de ani, potrivit meteorologilor de la Sever Weather Europe. Chiar dacă nu pot vorbi deocamdată despre o prognoză pentru întreg sezonul de iarnă, meteorologii Agenției Naționale de Meteorologie nu exclud probabilitatea de apariție a fenomenelor extreme.
În direct la Euronews România, Florinela Georgescu, director prognoze ANM, a explicat că meteorologii nu a căzut deocamdată de acord asupra unei prognoze pentru întreaga iarnă, conform programului Copernicus al Comisiei Europene, modelele care realizează prognoze pe o durată lungă.
„Cea mai probabilă părere este însă deocamdată aceea că iarna care se apropie ar putea fi pentru mare parte a continentului și în special pentru zona țării noastre, o iarnă cu temperaturi ușor peste normalul fiecărei luni în parte și, pe de altă parte, un regim apropiat de normal al precipitațiilor în partea de sud-est a continentului. Aceasta înseamnă deocamdată o privire mai detaliată care o putem avea pentru luna noiembrie, luna care se apropie.
Pentru următoarele patru săptămâni, temperaturi care să se încadreze în general ca valori maxime între 6 și 14-15 grade în următoarele două săptămâni. Apoi, sigur în scădere pe măsură ce ne apropiem de luna decembrie.
Pe de altă parte, luna decembrie poate aduce și temperaturi maxime negative, sub 0 grade, ceea ce nu înseamnă însă că ieșim dintr-un regim firesc de evoluție a iernii în țara noastră”, a afirmat Florinela Georgescu, meteorolog ANM.
Meteorolog ANM: „Nu trebuie să excludem o probabilitate a apariției unor fenomene severe”
„Din punct de vedere al precipitațiilor, un regim normal înseamnă că putem aduna în săptămânile viitoare cantități de 30-50 de l/m2, dar semnalul este că s-ar putea să avem și perioade lungi fără precipitații.
Înaintând înspre iarnă, cantitățile de precipitații de așteptat vor fi din ce în ce mai mici, pentru că lunile de iarnă sunt unele caracterizate de mai puține precipitații. Totuși, niciodată într-o estimare pe o durată mai lungă nu trebuie să excludem o probabilitate a apariției unor fenomene severe, specifice și ele zonei geografice a țării noastre și pentru sezonul de iarnă, prin acesta înțeleg viscolele care deja pot apărea spre sfârșitul lunii noiembrie și intervale cu temperaturi coborâte, perioadele cu ger, care iarăși sunt posibile spre sfârșitul lunii noiembrie.
O privire de ansamblu de genul celei care caracterizează toată iarna care urmează într-o singură caracteristică, trebuie să vă spun că niciodată iarna nu evoluează la fel în toată emisfera nordică și nici măcar la nivelul continentului european nu putem vorbi despre un regim constant coborât al temperaturilor pentru toată regiunile continentului și nici de un regim al precipitațiilor, de asemenea, la fel pentru toate regiunile continentului”, a mai precizat meteorologul.
„Nu au lipsit episoadele cu temperaturi foarte scăzute sau cu viscole mai puternice în unele zone ale țării”
„Pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul lunii noiembrie, estimări pentru iarna care urmează încep și ele să fie mai precise, iar probabilitatea de apariție a fenomenelor extreme nu trebuie să excludem niciodată. Am văzut și iarna trecută sau în fiecare din iernile trecute care, chiar dacă în ansamblu le-am caracterizat ca fiind blânde, nu a lipsit în nicio iarnă, nu au lipsit episoadele cu temperaturi foarte scăzute sau cu viscole mai puternice în unele zone ale țării.
De exemplu, să ne amintim faptul că în luna februarie a acestui an, chiar în ultima lună de iarnă, am avut o perioadă de ger, o perioadă cu temperaturi foarte scăzute și chiar și luna martie a avut un scurt episod cu temperaturi foarte scăzute în a doua parte a lunii martie”, a concluzionat şefa ANM.
Elena Mateescu, șefa ANM, face anunțul despre cum va fi iarna lui 2025. De ce trebuie să ne așteptăm la „fenomene de viscol”
Românii vor să știe cum va fi iarna lui 2025 și dacă trebuie să ne așteptăm la perioada ca altădată, cu ninsori puternice urmate de frig năprasnic. Meteorologii trag un semnal de alarmă: deasupra regiunilor arctice se formează un val de aer polar, care începe să se îndrepte spre Europa.
Vortexul polar ar putea ajunge și în România iarna asta, aducând cu el ninsori abundende și ger.
„Sunt posibile temperaturi de -15 grade Celsius”
Elena Mateescu spune că este prematur pentru a face prognoze precise, dar chiar și așa șefa ANM nu exclude să avem o iarnă grea.
Datele acumulate până acum arată că România s-ar putea confrunta cu posibile episoade de viscol puternic și temperaturi scăzute.
„Este prematur să ne pronunțăm despre cum va fi iarna 2025-2026 în țara noastră. Dar, luând în considerare datele de la acest moment, chiar și o iarnă normală în România înseamnă fenomen de viscol. Înseamnă strat de zăpadă nu numai în zona montană, astfel încât chiar și temperaturi sub pragul de ger, sub -10 grade Celsius, sub -15 grade, sunt posibile”, a declarat Elena Mateescu.
Cea mai precisă prognoză meteo ar putea veni spre sfârșitul lui noiembrie, insistă directorul ANM, când datele vor oferi o imagine mai clară asupra posibilei influențe a vortexului polar.
Totodată, Mateescu mai explică faptul că, dacă vortexul polar se intensifică, înseamnă că am putea avea tipare de iarnă severă și în România.
„Pe termen scurt, astăzi și mâine vorbim de valori de temperaturi în întreaga țară, specifice datei din calendar, pentru că maximele zilei se vor situa între 10 și 16-17 grade, cu minime cuprinse între -1 grad și 9-10 grade. Desigur, cele mai ridicate valori vor fi în partea de sud-sud-est a țării.
Însă, va ploua. Ploi slabe cantitativ, în cea mai mare parte a țării. Vorbim și de intensificări ale vântului, cu precădere în zona montană, la viteze de 70-90 km/h, iar în zonele mai joase de 40-50 km/h. Inclusiv în Capitală, astăzi o maximă în jur de 16 grade și rafale de 35-40 km/h.
De la mijlocul săptămânii, veștile sunt bune. Temperaturile vor fi în creștere, astfel încât finalul lunii octombrie, cea de-a doua lună din această toamnă, să aducă temperaturi între 11 și 21-22 de grade. Chiar și minimele pe parcursul nopții vor fi mai ridicate, între 2 și 12 grade; iată, valori pozitive.
Vreme mai caldă decât normalul în următoarele patru săptămâni. Ploi puține în majoritatea regiunilor
România va înregistra temperaturi peste mediile climatologice normale în perioada 27 octombrie – 24 noiembrie, iar cantitățile de precipitații vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării, potrivit estimărilor Administrației Naționale de Meteorologie.
