Comisia Europeană a transmis decizia finală privind cea de-a treia cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar bilanțul pentru România este unul mixt: statul român reușește să recupereze o parte importantă din fondurile suspendate, însă pierde definitiv aproape 460 de milioane de euro din cauza reformelor nefinalizate la timp sau implementate incomplet.
Decizie finală a Comisiei Europene pe cererea 3 din PNRR: România recuperează sute de milioane de euro, dar pierde definitiv aproape 460 de milioane din cauza reformelor întârziate
Anunțul a fost făcut de ministrul proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, care a explicat în detaliu cum au fost evaluate jaloanele restante și ce sume revin efectiv României.
Cât pierde și cât recuperează România din cererea de plată nr. 3
Cererea de plată nr. 3 din PNRR a fost depusă în decembrie 2023, însă în mai anul trecut Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume importante, pe fondul neîndeplinirii unor reforme esențiale.
După acordarea unui termen suplimentar pentru corectarea unor probleme și îndeplinirea parțială a jaloanelor, România a reușit să recupereze o parte semnificativă din bani.
Astfel, bilanțul final arată astfel:
România recuperează 350,7 milioane de euro
România pierde definitiv 458,7 milioane de euro
Decizia evidențiază atât progrese administrative, cât și vulnerabilități serioase în implementarea reformelor asumate prin PNRR.
Pensiile magistraților: România recuperează peste două treimi din suma blocată
Unul dintre cele mai importante jaloane analizate de Comisia Europeană a vizat reforma pensiilor speciale ale magistraților.
„Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, în ce privește jalonul ce se referă la pensiile magistraților, Comisia Europeană a transmis că reforma a fost îndeplinită, deși cu amânări la Curtea Constituțională, depășind termenul convenit. Așadar, din cele 231 milioane de euro suspendate inițial, țara noastră recuperează 166 de milioane de euro, adică peste două treimi din sumă.”
Această decizie arată că Bruxelles-ul a luat în calcul progresul realizat, chiar dacă implementarea a fost întârziată.
AMEPIP și companiile de stat: fonduri recuperate parțial
Un alt jalon important a vizat funcționalizarea Agenției pentru Monitorizarea Performanței Întreprinderilor Publice (AMEPIP), instituție-cheie pentru reforma guvernanței companiilor de stat.
„Un alt jalon unde am recuperat bani se referă la Agenția pentru Monitorizarea Performanței Întreprinderilor Publice – AMEPIP – și guvernanța companiilor de stat. Adică trebuia ca AMEPIP să devină operațională și să fie numită o nouă conducere într-un mod transparent. Pentru acest jalon am reușit să recuperăm 132 milioane de euro dintr-un total suspendat de 330 milioane.”
Chiar dacă România a făcut pași înainte, pierderea unei părți consistente din sumă arată că Bruxelles-ul a considerat implementarea doar parțial satisfăcătoare.
Sectorul energetic: pierderi uriașe din cauza selecției conducerii
Problemele majore au apărut în zona companiilor de stat din energie, unde procedurile de selecție și numire a consiliilor de administrație au fost considerate deficitare.
„Al treilea jalon din care am recuperat bani se referă la companiile de stat din energie, unde Comisia Europeană a remarcat probleme în ce privește procedura de selecție și numire a consiliilor de administrație. În acest domeniu, recuperăm 48 de milioane de euro și pierdem 180.”
Aceasta este una dintre cele mai mari pierderi individuale și scoate în evidență dificultățile României în profesionalizarea managementului companiilor publice.
Transporturile, un nou punct slab
Și în domeniul transporturilor, Bruxelles-ul a constatat probleme legate de procedurile de selecție a conducerii companiilor de stat.
„În final, pentru a patra țintă, ce privește procedura de selecție a conducerii companiilor de stat din transporturi, pierdem 15,4 milioane de euro și reușim să recuperăm 4,5 milioane de euro.”
Deși suma este mai mică decât în alte cazuri, ea confirmă dificultățile persistente în reforma administrativă.
Unde a greșit România
Principalele probleme identificate de Comisia Europeană au fost:
întârzieri legislative
blocaje instituționale
proceduri netransparente
numiri contestate
implementare incompletă
Aceste deficiențe afectează direct capacitatea României de a atrage integral fondurile europene disponibile.
Ce înseamnă această decizie pentru viitorul PNRR
Decizia privind cererea nr. 3 este un semnal puternic pentru autoritățile române.
Pe de o parte, Bruxelles-ul arată flexibilitate atunci când există progres real.
Pe de altă parte, sancționează ferm întârzierile și reformele incomplete.
Pentru următoarele tranșe din PNRR, presiunea asupra Guvernului crește semnificativ, mai ales în domenii sensibile precum:
pensii speciale
guvernanță corporativă
energie
transporturi
reforme administrative
România, între șansa uriașă a fondurilor europene și riscul pierderilor definitive
PNRR reprezintă una dintre cele mai importante surse de finanțare pentru modernizarea României, însă fiecare jalon ratat poate însemna sute de milioane de euro pierduți.
Decizia Comisiei Europene privind cererea nr. 3 arată clar că timpul promisiunilor administrative a trecut, iar implementarea concretă devine decisivă.
Pentru România, miza nu este doar recuperarea unor bani suspendați, ci capacitatea de a demonstra că poate transforma reformele asumate în rezultate reale.
În lipsa accelerării reformelor, fiecare întârziere riscă să coste nu doar bani, ci și credibilitate în fața partenerilor europeni.
