Guvernul condus de Ilie Bolojan a intrat într-o zonă de provizorat după ce moțiunea de cenzură împotriva Executivului a fost adoptată în Parlament, pe 5 mai 2026. Moțiunea inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România a trecut cu 281 de voturi „pentru”, 4 voturi „împotrivă” și 3 voturi anulate.
Guvernul Bolojan, în interimat după moțiunea de cenzură. Ce poate face Executivul și cât poate dura provizoratul
Din acel moment, Cabinetul Bolojan nu mai are un mandat politic deplin, ci doar rolul de a administra treburile curente ale statului până la instalarea unui nou Guvern.
Ilie Bolojan refuză demisia în perioada de interimat
Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj clar în cadrul ședinței liderilor PNL, precizând că nu își va da demisia din funcție până la finalul interimatului.
„Să îi transmiteți domnului Grindeanu”, le-a spus el liberalilor, potrivit surselor.
Declarația vine în contextul în care liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat după votul din Parlament că premierul ar trebui să plece din funcție chiar și în condițiile interimatului.
„să demisioneze în acest moment din funcția de prim-ministru, chiar dacă e interimar, pentru că vorbim totuși de un vot covârșitor.”
Ce atribuții are Guvernul în această perioadă
Chiar dacă Executivul nu mai are susținere politică deplină, acesta continuă să funcționeze în regim interimar. Guvernul poate conduce ședințele, coordona activitatea miniștrilor și asigura funcționarea instituțiilor publice.
În această perioadă, Executivul poate adopta doar măsuri strict necesare pentru funcționarea statului, precum plata cheltuielilor curente, aplicarea bugetului deja aprobat sau gestionarea serviciilor publice esențiale.
Constituția limitează clar atribuțiile unui guvern interimar prin conceptul de „administrarea treburilor publice”. Codul administrativ întărește această prevedere și interzice promovarea unor politici noi sau inițierea unor reforme majore.
Astfel, Guvernul nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Practic, orice reformă importantă este blocată până la instalarea unui nou cabinet cu susținere parlamentară.
Cât poate dura interimatul Guvernului Bolojan
Deși procedura de desemnare a unui nou premier a fost declanșată, formarea rapidă a unui nou Guvern nu este garantată. Președintele Nicușor Dan a anunțat că va începe consultări informale cu partidele politice, înaintea celor oficiale.
Negocierile se anunță dificile, în condițiile în care PSD își dorește o formulă de guvernare alături de PNL, dar fără Ilie Bolojan premier. În același timp, PNL și USR nu par dispuse să revină într-o coaliție cu social-democrații.
În lipsa unei majorități clare, Ilie Bolojan poate rămâne premier interimar o perioadă mai lungă. Un precedent relevant este cel din 2009, când Guvernul Boc a funcționat în regim interimar aproximativ 71 de zile.
Procedura pentru formarea unui nou Guvern
Conform Constituției, președintele României trebuie să consulte partidul sau coaliția care deține majoritatea parlamentară. În cazul în care nu există o majoritate clară, sunt consultate toate partidele reprezentate în Parlament.
Ulterior, șeful statului desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, care are la dispoziție 10 zile pentru a obține votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei de miniștri.
Există riscul alegerilor anticipate?
În cazul în care negocierile eșuează, Constituția permite organizarea alegerilor anticipate, însă doar în condiții stricte. Parlamentul trebuie să respingă cel puțin două propuneri de Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură.
Chiar și în aceste condiții, dizolvarea Parlamentului nu este automată, ci rămâne o opțiune aflată la decizia președintelui.
România, într-un moment de blocaj politic
Perioada următoare va fi decisivă pentru stabilitatea politică a țării. Lipsa unei majorități clare și tensiunile dintre partide complică formarea unui nou Executiv, în timp ce Guvernul interimar este limitat în acțiuni.
În acest context, toate privirile sunt îndreptate către negocierile politice care vor decide direcția României în următoarele luni.
