Focarul de hantavirus izbucnit la bordul unei nave de croazieră nu reprezintă începutul unei pandemii, transmite Organizația Mondială a Sănătății, care a confirmat cinci cazuri pe MV Hondius. Specialiștii organizației resping orice comparație cu Covid-19 și spun că virusul se transmite doar prin contact apropiat, deși au documentat, în premieră, infectarea de la om la om.
OMS respinge orice comparație cu pandemia în cazul hantavirusului
Maria van Kerkhove, epidemiologul OMS specializat pe boli infecțioase, a explicat de ce nu există riscul izbucnirii unei noi pandemii. Specialista a subliniat că hantavirusul circulă prin „contact apropiat și intim”. Nu se răspândește prin aer la distanță, așa cum s-a întâmplat cu virusul care a închis lumea în casă acum șase ani.
„Acesta nu este Covid, nu este gripă, se transmite foarte, foarte diferit”, a spus ea.
Riscul global rămâne, deocamdată, scăzut
Directorul general al OMS, Tedros Ghebreyesus, a confirmat poziția organizației. El a anunțat că riscul pentru sănătatea publică este evaluat drept „scăzut”. Cifrele susțin tonul calm. Din opt cazuri suspecte, cinci au fost confirmate până joi. Restul sunt încă investigate.
Tedros a precizat și că OMS are informații despre alte persoane cu simptome, care ar fi putut intra în contact cu pasagerii vasului. Oficialii organizației colaborează cu autoritățile sanitare din mai multe state.
Premiera epidemiologică confirmată în acest focar
Hantavirusul este, în mod normal, o boală a rozătoarelor. Oamenii se infectează prin contact cu șobolani purtători. În focarul de pe MV Hondius s-a documentat, pentru prima dată, transmiterea de la om la om. O schimbare pe care OMS nu o ignoră, chiar dacă o tratează cu măsură.
Tocmai de aceea, regulile pe vas sunt stricte. Pasagerii poartă mască, iar persoanele care îngrijesc cazurile suspecte au nevoie de echipament de protecție de nivel ridicat.
Pista observării păsărilor și a șobolanilor purtători
Tedros a oferit și o primă explicație despre cum a ajuns virusul la bordul navei. Primii doi pasageri confirmați făcuseră o excursie de observare a păsărilor în Argentina, Chile și Uruguay.
Traseul i-a dus în zone unde trăiește specia de șobolan recunoscută drept purtătoare a hantavirusului. De acolo, virusul a ajuns, cel mai probabil, pe MV Hondius.
Vasul plecase pe 1 aprilie din Ushuaia, Argentina, cu aproximativ 150 de pasageri și membri ai echipajului, din 28 de țări. Trei dintre ei au murit până acum.
Bilanțul poate crește timp de șase săptămâni
Există posibilitatea ca lista cazurilor să se prelungească în lunile următoare. Boala poate apărea chiar și la șase săptămâni după infectare. OMS spune că ia în calcul această variantă, dar repetă mesajul de bază: focarul nu deschide o nouă pandemie.
Acestea sunt primele simptome
Primele simptome ale hantavirusului pot semăna foarte mult cu o gripă severă sau cu o viroză obișnuită, motiv pentru care boala este adesea confundată în faza inițială. Specialiștii avertizează însă că infecția poate evolua rapid și poate deveni extrem de periculoasă, mai ales atunci când afectează plămânii sau rinichii. Conform sursei Organizația Mondială a Sănătății (WHO) și conform sursei Centers for Disease Control and Prevention (CDC), primele semne apar de regulă între una și opt săptămâni după expunerea la rozătoare infectate.
Primele simptome ale hantavirusului
Medicii spun că boala începe, în cele mai multe cazuri, cu simptome generale precum:
febră ridicată
stare accentuată de oboseală
dureri musculare severe, mai ales la nivelul coapselor, spatelui și umerilor
frisoane
dureri de cap
amețeli
Conform sursei CDC, aproximativ jumătate dintre pacienți dezvoltă și simptome digestive încă din primele zile ale infecției, precum greață, vărsături, diaree și dureri abdominale.
Simptomele grave care apar după câteva zile
Conform sursei WHO, după faza inițială, hantavirusul poate evolua brusc către afectare pulmonară severă. Pacienții pot începe să tușească, să respire greu și să simtă o presiune puternică în piept, deoarece plămânii se pot umple cu lichid.
Conform sursei CDC, aceste simptome respiratorii apar de obicei la 4-10 zile după debutul bolii și reprezintă o urgență medicală. În formele severe, infecția poate duce la insuficiență respiratorie și șoc.
Ce spun experții despre pericolul hantavirusului
Conform sursei CDC – Clinical Overview of HPS, sindromul pulmonar cu hantavirus are o rată de mortalitate ridicată, aproape 4 din 10 persoane cu forme severe putând să moară dacă nu primesc rapid îngrijiri medicale.
Conform sursei WHO, există două forme principale ale bolii:
sindromul pulmonar cu hantavirus (HPS/HCPS), întâlnit mai ales în America;
febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS), mai frecventă în Europa și Asia.
Conform sursei JAMA Network, în forma renală, simptomele pot include tensiune scăzută, sângerări și insuficiență renală.
Cum se transmite hantavirusul
Conform sursei CDC – Clinical Overview și conform sursei WHO, virusul se transmite în principal prin contactul cu urina, saliva sau excrementele rozătoarelor infectate. Oamenii se pot infecta atunci când inhalează particule contaminate din spații închise, poduri, magazii sau locuri cu infestare de șoareci și șobolani.
Transmiterea de la om la om este considerată rară, însă unele tulpini, precum virusul Andes, au demonstrat că pot produce transmitere între persoane în anumite situații, conform sursei WHO Disease Outbreak News.
Când trebuie mers urgent la medic
Conform sursei CDC – Hantavirus Pulmonary Syndrome, specialiștii recomandă prezentarea imediată la spital dacă o persoană are febră mare, dureri musculare intense și dificultăți de respirație după contactul cu zone infestate de rozătoare. Diagnosticul rapid poate salva viața pacientului, deoarece boala poate evolua extrem de repede.
