Klaus Iohannis a participat duminică, la Biserica Evanghelică „Sfânta Maria” din Sibiu, la ceremonia de ”confirmare” a unor adolescenți botezați de către el.
Klaus Iohannis are apariţii tot mai rare după conflictul cu ANAF privind casele, fiind cel mai puţin vizibil ex-preşedinte dintre toţi cei pe care i-a avut România.
Fostul şef de stat a participat duminică, la Biserica Evanghelică „Sfânta Maria” din Sibiu, la ceremonia de ”confirmare” a unor adolescenți botezați de către el, relatează Turnul Sfatului.
Imaginile au apărut pe contul de Facebook Opinia de Sibiu.
Iohannis a ajuns cu autoturismul până aproape de biserică și a fost însoțit de soția sa, Carmen Iohannis, și de către SPP-iști.
Aici a fost întâmpinat de președintele FDGR, dr. Paul Jurgen Porr.
Sărbătorile tradiționale pentru confirmare, comuniune și consacrarea tinerilor sunt etape importante în viața tinerilor care sunt marcate de către catolici și evanghelici.
Confirmarea, în comparație, este un ritual care marchează trecerea la vârsta adultă care merge la biserică.
De obicei, este celebrată la vârsta de 14 ani, după o perioadă de pregătire (Christenlehre) și cursuri de confirmare în care tinerii aprofundează bazele credinței creștine.
Ce este ”confirmarea”
Sărbătorile tradiționale pentru confirmare, comuniune și consacrarea tinerilor sunt etape importante în viața tinerilor care sun marcate de către catolici și evanghelici.
Confirmarea, în comparație, este un ritual care marchează trecerea la vârsta adultă care merge la biserică.
De obicei, este celebrată la vârsta de 14 ani, după o perioadă de pregătire (Christenlehre) și cursuri de confirmare în care tinerii aprofundează bazele credinței creștine, notează hermannstadt.evang.ro.
Confirmarea implică o ceremonie solemnă în cadrul căreia tinerii își mărturisesc public credința și primesc binecuvântarea bisericii. Aceasta simbolizează decizia conștientă de a accepta credința creștină și de a deveni un membru responsabil al comunității bisericești.
De obicei, principalul moment al confirmării începe în biserică. Confirmații se întâlnesc înainte de slujbă, adesea într-o cameră separată și poartă haine festive.
Ei intră împreună în biserică, acompaniați de muzică de orgă sau de un imn al congregației.
Slujba începe apoi cu un cuvânt de bun venit din partea pastorului. Aceasta este urmată de un imn de deschidere, care este cântat împreună cu congregația. Acum este rândul lecturilor și al predicii. Se citesc pasaje din Biblie, care sunt adesea aliniate tematic cu semnificația confirmării.
Predica se adresează în special confirmaților și subliniază trecerea la vârsta adultă și responsabilitatea lor ca membri creștini ai congregației. Celor veniți la confirmare li se cere, de asemenea, să răspundă la întrebări despre credința lor. Acest lucru poate lua forma unei discuții despre catehism sau a unor răspunsuri individuale.
După ce s-a făcut acest lucru, confirmații recită împreună profesiunea de credință.
În multe congregații, binecuvântarea este urmată de celebrarea comuniunii, la care confirmații participă oficial pentru prima dată. Intercesiunile sunt adesea recitate chiar de către confirmați sau de familiile și nașii lor.
Slujba se încheie cu un imn final și o binecuvântare pentru întreaga congregație. După slujbă, confirmații părăsesc biserica împreună. Afară, ei sunt întâmpinați de membrii familiei, prieteni și membri ai congregației cu flori și felicitări.
După slujbă, are loc, de obicei, o recepție cu familia, fie în sala parohială, fie la un restaurant sau acasă. Aici confirmații sunt felicitați din nou și primesc cadouri.
Fostul președinte Klaus Iohannis și soția sa, Carmen Iohannis, nu vor avea bunurile puse sub sechestru, după ce Curtea de Apel Alba Iulia a respins definitiv cererea formulată de ANAF în numele statului român.
Instanța a decis, la începutul anului, că solicitarea de instituire a sechestrului asigurător este neîntemeiată, închizând astfel acest capitol al litigiului
Dosarul are legătură cu tentativa statului de a garanta recuperarea unor despăgubiri (de 1 milion de euro) pe care ANAF le solicită familiei Iohannis pentru lipsa de folosință a unei jumătăți dintr-un imobil situat în centrul Sibiului, imobil asupra căruia statul a câștigat dreptul de proprietate. Fiscul a cerut sechestrul motivând că foștii proprietari au refuzat plata voluntară a sumelor pretinse.
Atât statul român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, cât și soții Iohannis au atacat cu apel soluția iniţială a Tribunalului Sibiu. Curtea de Apel a admis ambele apeluri, însă doar pentru a corecta considerentele juridice ale primei instanțe, nu pentru a schimba rezultatul final: respingerea sechestrului.
Demersul ANAF face parte dintr-o serie mai amplă de acțiuni prin care statul încearcă să recupereze bani considerați datorați pentru perioada în care familia Iohannis a folosit imobilul din Sibiu, pierdut ulterior în instanță.
În octombrie anul trecut, ANAF a preluat deja jumătate din clădire, după ce statul a devenit coproprietar printr-o moștenire vacantă, accesul fiind obținut inclusiv prin schimbarea yalei.
Chiar dacă sechestrul a fost respins definitiv, litigiile privind recuperarea efectivă a despăgubirilor continuă, ANAF având în derulare și alte acțiuni legate de cealaltă jumătate a imobilului și de sumele obținute din chirii.
