Centralele de apartament pe gaze vor fi interzise. Parlamentul European a aprobat directiva care hotărăște că, de anul viitor, statul nu mai poate subvenționa montarea acestor centrale, iar din 2030 toate clădirile noi ar trebui să aibă emisii zero. Experții în energie consultați de „Adevărul“ au explicat că soluția este trecerea pe centrale electrice sau pe pompe de căldură.
Laurenţiu Urluescu, preşedinte al Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România – AFEER, susține că, în principiu, trebuie să adaptăm și noi legislația la cerințele europene, dar problema nu este una urgentă.
„Oamenii trebuie să stea liniștiți deocamdată. Nimeni nu vine să le ia centrala din casă și nimeni nu le interzice să o folosească. Abia după adaptarea legislației montarea de centrale pe gaz noi ar putea fi restricționată. Deci, după adaptarea legislației și vorbim de ani buni. Poate 2037-2038. Oricum în timp soluția este pe trecerea pe centrale electrice sau pe soluții chiar și mai moderne cum ar fi pompele de căldură, dar aceastea sunt chestiuni de perspectivă și nu imediate. Părerea mea este că actualele centrale pe gaz vor ieși natural din exploatare până la data limită, adică până în 2040. La ieșirea unei astfel de centrale pe gaz din uz, cetățenii vor sonda piața și vor vedea că există alte soluții de încălzire mult mai rentabile și vor opta pentru ele. Astfel, aceste centrale pe gaz dispar în mod natural. Dar asta va dura ani, mai avem mult, dar mult, până atunci”, a precizat Laurenţiu Urluescu.
La rândul lui, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a declarat pentru „Adevărul” că directiva europeană nu se poate pune în practică prea curând.
„Este o isterie fără fond, care nu are o bază legală. O astfel de măsură nu se poate pune în practică la noi până în 2040-2050 când nu vom mai avea prea multe gaze, probabil. Nimeni nu poate obliga pe cineva să schimbe o centrală pe gaz, nu există acte normative. În același timp, ştim că atât la nivelul Europei, cât și în orașe din România, consiliile locale au venit cu o serie de politici energetice prin care interzic introducerea acestor centrale la clădirile noi. Este vorba de Cluj, de exemplu. Clujul are o astfel de politică, pentru tot ceea ce înseamnă blocuri noi, acolo nu se permite să se monteze centrală de apartament în interiorul apartamentului, ci doar centrală de bloc sau centrală de scară. Și deocamdată vorbim de o directivă, și nu de un regulament. Asta permite țărilor membre să-și adopte politici individuale în domeniu. România este una dintre puținele țări europene care își reglează balanța energetică cu ajutorul gazelor. Și asta din simplul motiv că avem resurse. Alte țări nu au gaze și se bazează pe alte resurse de energie, iar la noi este taman pe dos”, susține Dumitru Chisăliță.
Expertul în energie a explicat recent și de ce o decizie de eradicare a centralelor de apartament pe gaze și schimbarea acestora cu unele alimentate cu energie electrică este imposibil de realizat în prezent.
„Nu văd cum s-ar putea trece milioane de locuințe pe «electric» când asta înseamnă un consum de cel puțin 14-15 kW/h, chiar 30 kW/h la locuințele mai mari, iar acum consumul pe gospodărie este de 1 sau 2 kW/h. Asta însemnă o redimensionare de proporții de neimaginat a rețelelor electrice din toată țara. Ar fi lucrări greu de conceput și proiectat, dar și de realizat. Ca o concluzie, trebuie să ne jucăm cartea, să ne expunem punctul de vedere, să explicam că avem alte resurse”, preciza Dumitru Chisăliță.
Reamintim că Parlamentul European a adoptat marți Directiva privind schimbările climatice, care teoretic interzice printre altele utilizarea din 2040 a centralelor termice de apartament alimentate cu gaze.
„Statele membre trebuie să adopte măsuri pentru a decarboniza sistemele de încălzire și a elimina treptat combustibilii fosili din instalațiile de încălzire și răcire, obiectivul fiind eliminarea completă a centralelor termice pe bază de combustibili fosili până în 2040. Subvenționarea centralelor individuale pe bază de combustibili fosili va fi interzisă începând din 2025. Va fi în continuare posibil să se acorde stimulente financiare pentru sistemele de încălzire hibride, cum ar fi cele care combină o centrală pe combustibili fosili (centrala termică de apartament – n.r.) cu o instalație termică solară sau o pompă de căldură”, a informat Parlamentul European. Directiva a fost adoptată cu 370 de voturi pentru, 199 împotrivă și 46 de abțineri. Pentru a deveni lege, ea trebuie acum să fie aprobată oficial și de Consiliul UE.
În ultimii ani, în România a avut loc un boom al numărului locuințelor care s-au debranșat de la rețelele publice de termoficare și au optat pentru centrale de apartament. Practic, la nivelul anilor 2000, în România existau doar 410.000 de locuințe dotate cu centrale termice, majoritatea apartamentelor fiind racordate la sistemul centralizat. În timp, rețelele de termoficare au început să cedeze, iar oamenii s-au debranșat de la sistemele centralizate de termoficare și și-au montat centrale termice de apartament. Așa se face că în 2011 existau la nivel național 1,76 de milioane de locuințe care se încălzeau astfel de sisteme, ajungând în 2016 la peste 2,2 milioane, iar în 2022 – la circa 3 milioane de centrale termice de apartament.
Un alt aspect care trebuie luat în considerare este faptul că multe locuințe din România au un grad redus de izolare termică, ceea ce face ca investițiile într-o soluție alternativă de încălzire la centrala pe gaze să fie în România mult peste nivelul similar din Europa (exemplu – o casă de 150 mp, foarte bine izolată, necesită o investiție pentru o pompă de căldură de cca. 15.000 de euro, aceeași casă slab izolată necesită o investiție de circa 25.000 de euro).
Unele țări au luat deja măsuri
Unele țări europene au luat deja măsuri pentru eliminarea centralelor de apartament. Astfel, Danemarca a interzis încă din 2013 racordarea de noi clădiri la rețeaua de gaze naturale și a stabilit ca până în anul 2028 jumătate din imobile să fie racordate la rețeaua de încălzire centrală. Apoi, Norvegia a interzis din 2017 racordarea de noi clădiri la rețeaua de gaze naturale, iar o măsură similară s-a luat și în Olanda, dar din 2018. În plus, Franța și Germania au interzis din anul 2022 montarea de centrale pe gaze, iar decizii asemănătoare s-au luat și în Austria și în Belgia.
