Sistemul returnare-garanție pare că s-a oprit la o margine de sat. În mediul rural, majoritatea comercianților refuză să primească ambalaje și să plătească garanția.
Spun că RETURO preia cu întârziere PET-urile, dozele și sticlele adunate de la clienți, iar ei nu au unde să le depoziteze.
„Așa este, dar lucrurile se îmbunătățesc continuu”, afirmă administratorul sistemului, care își propune să trimită la reciclare anul acesta 65% din ambalajele care nu se mai pot utiliza.
În jurul Brașovului, niciunul din cele șase magazine sătești verificate de noi nu primește ambalaje și nu returnează garanția. Primul, în Dumbrăvița. Al doilea, la Hălchiu. Scenariul se repetă oriunde te îndrepți.
Reporter: Unde ajung aceste ambalaje dacă ei nu le iau?
Femeie: „Pe lac! Pe canal. E plin de gunoaie!”
O femeie din Mureș face socoteala câți bani pierde pe garanție. Apoi mărturisește ce face cu ambalajele.
Femeie: „Eu le bag la foc”.
Femeie: „Eu nu am auzit ca un magazin să adune PET-urile”.
Sunt totuși comercianți care au preluat ambalajele și spun că au rămas cu ele. Nimeni nu a mai venit să le ridice cu săptămânile și s-au văzuți nevoiți să le ducă ei cu mașina la oraș.
Propietarul unui magazin: „Așa se duc la magazinele mari să putem să scăpăm de ele”.
Ovidiu Maxim, comerciant: „Le țin în magazie, că nu am unde în altă parte. Ar fi bine să avem un centru comun pe fiecare comună”.
Reprezentanții RETURO recunosc că nu pot respecta mereu termenul de 48 de ore prevăzut în contractul cu comercianții, dar promit că lucrurile se vor îmbunătați.
Anca Marinescu, reprezentant RETURO: „Sigur că la început pot exista întârzieri și momente în care aceste ambalaje trebuie să fie depozitate”.
Efectele se văd
De la punerea în funcțiune a sistemului, rata de returnare a ambalajelor a crescut semnificativ.
Este de aproape 13% la plastic, 10,5% la metal și 7,3% la sticlă.
Primarul comunei Râciu din Mureș spune că efectele se văd. Sunt mai puține deșeuri aruncate pe marginea drumului.
Ciprian Belean, primarul comunei Râciu: „Adunăm plastic. 2-3 tone se adunau lunar. Acum cantitatea a scăzut cu 20%. Marea problemă e logistica. Nu sunt aparate la noi în mediul rural pentru preluarea acestor pet-uri”.
Un asemenea aparat costă în jur de 20.000 de euro. Comercianții se pot asocia ca să-l cumpere și să îl folosească în comun.
