Moţiunea de cenzură inițiată de eurodeputatul AUR, Gheorghe Piperea, împotriva Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost respinsă astăzi, joi 10 iulie 2025, în sesiunea de plen a Parlamentului European de la Strasbourg. Rezultatul votului a fost:
• 360 voturi „împotrivă”
• 175 voturi „pentru”
• 18 abțineri
Pentru adoptarea moţiunii ar fi fost necesară o majoritate calificată de două treimi din voturile exprimate. Din cei 553 de eurodeputați prezenți, iniţiativa nu a trecut.
👥 Context și implicații
• A fost prima moţiune de cenzură la adresa Comisiei Europene din ultimul deceniu în PE, comparabilă cu cea din 1999 împotriva Comisiei Santer.
• Motivele invocate de AUR au vizat:
1. Lipsa de transparenţă în comunicarea mesajelor text dintre Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer în timpul pandemiei (așa-numitul „Pfizergate”).
2. Utilizarea Actului pentru Servicii Digitale (DSA) pentru a influenţa alegeri în state membre (inclusiv România și Germania).
3. Utilizarea articolului 122 al Tratatului UE pentru a crea fondul SAFE de 150 miliarde EUR pentru apărare
• Ursula von der Leyen a criticat iniţiativa, etichetând-o drept tacticile „extremiștilor” și a spus că autorii sunt „marionetele Rusiei”.
• PNL, prin europarlamentarul Virgil Popescu, salută respingerea moțiunii, afirmând că „comportamentele populiste și iresponsabile ale extremiștilor au fost sancționate” și evidenţiind necesitatea coeziunii pentru viitorul UE.
Ce urmează?
• Ursula von der Leyen și echipa sa rămân la conducerea CE, susținuți de o majoritate solidă în Parlament.
• Rezultatul arată însă o opoziţie crescândă faţă de orientarea Comisiei spre dreapta, exprimată prin plusul de voturi „pentru” comparativ cu precedentele moțiuni.
• A blocat un precedet periculos, dar a simțit și tensiunile din PE asupra direcțiilor strategice adoptate.
Concluzie
Moțiunea AUR a fost respinsă clar – CE rămâne legitimă în funcție, însă vocea euroscepticilor și a criticilor crește în Parlamentul European. Rămâne de văzut dacă va duce acesta la reajustări strategice, în special în privința transparenței și utilizării DSA.
