Ministrul Muncii, Florin Manole, a făcut un anunț care va afecta milioane de români: pensiile nu vor mai fi indexate până la 1 ianuarie 2027. Deși legea prevede că acestea trebuie actualizate anual cu rata inflației, pensionarii vor pierde sume considerabile de bani. Decizia vine în contextul unui buget tot mai apăsător pentru stat, după majorările consistente operate în 2024.
Anunțul ministrului Muncii despre pensii
Florin Manole a declarat în direct la România TV că „VPR nu se actualizează până la final de 2026”. Astfel, valoarea punctului de referință pentru pensii va rămâne la 81 de lei pentru următorul an și jumătate. Practic, indexarea de la 1 ianuarie 2026, de care ar fi trebuit să beneficieze 4 milioane de pensionari, nu va mai avea loc.
Bugetul de pensii, cheltuieli uriașe în 2025
Potrivit ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, în 2021 se plăteau 110 miliarde de lei pentru pensii, iar în 2025 bugetul a ajuns la 190 miliarde de lei. Această creștere se datorează în special majorării cu 40% a pensiilor în ianuarie 2024 și recalculării din septembrie același an.
În 2025, bugetul va fi alimentat și prin plata CASS de către pensionari, ceea ce aduce suplimentar 1,37 miliarde de lei. În 2026, contribuția va depăși 4 miliarde de lei.
Ce înseamnă CASS pentru pensionari
Ministrul Muncii a explicat că „un pensionar cu o pensie de 3.100 de lei va avea o sarcină în plus de 10 lei”. Totuși, sumele cresc semnificativ în funcție de nivelul pensiei:
* pensie de 3.500 lei → CASS 50 lei → pensie netă 3.450 lei
* pensie de 4.000 lei → CASS 100 lei → pensie netă 3.900 lei
* pensie de 4.500 lei → CASS 150 lei → pensie netă 4.350 lei
* pensie de 5.000 lei → CASS 200 lei → pensie netă 4.800 lei
* pensie de 6.000 lei → CASS 300 lei → pensie netă 5.700 lei
* pensie de 6.500 lei → CASS 350 lei → pensie netă 6.150 lei
Pierderea reală din neindexarea pensiilor
Conform legii, pensiile ar fi trebuit să crească cu 7% în 2026. Amânarea indexării înseamnă pierderi lunare considerabile:
* pensie de 1.281 lei → ar fi trebuit 1.370 lei → pierdere 99 lei
* pensie de 2.000 lei → ar fi trebuit 2.140 lei → pierdere 140 lei
* pensie de 3.000 lei → ar fi trebuit 3.210 lei → pierdere 210 lei
* pensie de 4.000 lei → ar fi trebuit 4.280 lei → pierdere 280 lei
* pensie de 5.000 lei → ar fi trebuit 5.350 lei → pierdere 350 lei
Diferențe uriașe între pensiile speciale
Decizia privind pensiile obișnuite vine în contrast cu situația pensiilor speciale. Magistrații au în prezent o pensie medie de 25.258 lei, din care doar 7.000 lei sunt contributivi, restul de 18.000 lei fiind suportat de stat. În schimb, văduvele de război primesc o indemnizație de doar 900 de lei lunar.
Datele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) arată că, în iunie 2025, 408.619 persoane beneficiau de pensii și indemnizații speciale. Printre acestea:
* 196.350 persoane conform D.L. 118/1990 (indemnizație medie 1.517 lei)
* 12.487 persoane conform Legii 49/1991 și Legii 44/1994 (918 lei)
* 63.524 persoane conform Legii 189/2000 (859 lei)
* 39.082 persoane conform Legii 309/2002 (68 lei)
* 12.509 persoane conform Legii 341/2004 (2.173 lei)
* 543 artiști (345 lei)
* 13.950 membri ai uniunilor de creații (1.922 lei)
* 70.174 soți supraviețuitori conform Legii 578/2004 (128 lei)
În iunie 2025, numărul beneficiarilor de pensii de serviciu era de 11.685 persoane, în creștere față de luna anterioară.
Pensionarii, între promisiuni și realitate
Blocarea indexării până în 2027 și introducerea CASS lasă milioane de pensionari cu venituri diminuate, în timp ce diferențele dintre pensiile speciale și cele contributive rămân uriașe. În timp ce unii trăiesc cu mai puțin de 1.000 de lei pe lună, alții primesc zeci de mii de lei, alimentând un dezechilibru social tot mai evident.
