Comisia Europeană a aprobat, miercuri, varianta revizuită a PNRR-ului României, document ce stabilește direcțiile majore de investiții și reforme finanțate prin fonduri europene.
Premierul Ilie Bolojan a salutat această decizie, catalogând-o drept un moment „important” pentru economia națională, care va permite continuarea investițiilor în infrastructură, energie, digitalizare și sistemul medical.
Revizuirea planului a venit după luni de negocieri cu instituțiile europene și a fost necesară pentru adaptarea jaloanelor și termenelor la realitățile economice și administrative actuale. Noua formă a PNRR-ului prevede o valoare totală de 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile, iar 7,84 miliarde de euro reprezintă împrumuturi avantajoase.
„După revizuirea aprobată, PNRR-ul României are o valoare totală de 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi avantajoase. Aceste fonduri vor merge către investiții în infrastructură, spitale, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației. Prin această aprobare, România a obținut menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune din județele Gorj (Rovinari și Turceni) și Hunedoara (Valea Jiului), precum și a celor din Craiova și Râmnicu Vâlcea (Govora). Trei grupuri energetice vor rămâne active până la finalul anului 2029, iar alte două, cel puțin până la sfârșitul lunii august 2026. Această decizie asigură stabilitatea sistemului energetic național, elimină riscul unor întreruperi în alimentarea cu energie și agent termic și înseamnă păstrarea a peste 4.500 de locuri de muncă în aceste zone. În același timp, România își continuă tranziția energetică prin investiții în centrale pe gaz, parcuri fotovoltaice și capacități de stocare”, a transmis premierul Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului a explicat că renegocierea planului a fost determinată de întârzierile în implementarea unor reforme și investiții, dar și de necesitatea de a păstra fondurile nerambursabile.
În lipsa revizuirii, o parte din sumele alocate prin PNRR ar fi fost pierdute.
„Revizuirea era necesară întrucât a trebuit să fie renegociate o parte dintre condițiile (jaloanele) și termenele pe care România și le-a asumat și care, din păcate, nu au fost îndeplinite. De asemenea, sumele care ne-au fost alocate sub formă de împrumut nu mai puteau fi atrase până anul viitor. În aceste condiții, am avut ca prioritate menținerea unor jaloane și termene realiste și păstrarea în totalitate a fondurilor nerambursabile, de 13,5 miliarde de euro, în vederea asigurării fondurilor pentru investiții”, a precizat premierul.
Una dintre cele mai sensibile teme din procesul de renegociere a fost cea legată de decarbonizare. Conform vechiului calendar, România ar fi trebuit să închidă toate termocentralele pe cărbune până la sfârșitul anului 2025. Premierul Bolojan a explicat că, în lipsa unor investiții finalizate în centrale noi pe gaz sau în parcuri fotovoltaice, o închidere bruscă ar fi pus în pericol securitatea energetică a țării.
„Unul dintre cele mai importante jaloane era cel de decarbonizare. Ne-am angajat să închidem centralele pe cărbune până la sfârșitul acestui an, urmând ca acestea să fie înlocuite cu centrale pe gaz sau parcuri fotovoltaice. Din păcate, investițiile care să le înlocuiască nu au fost realizate și, prin urmare, dacă nu ni s-ar fi acordat amânarea, în afara aspectelor de natură socială din zonele respective, nu am fi avut siguranța asigurării producției de energie necesare României”, a punctat Bolojan.
Premierul a adăugat că acest acord nu înseamnă doar o reușită tehnică, ci și o reafirmare a credibilității României în fața partenerilor europeni. El a subliniat că respectarea termenelor și condițiilor stabilite de Bruxelles va fi esențială pentru a evita pierderea granturilor și a fondurilor destinate investițiilor publice.
„Acest acord reprezintă un pas important pentru recâștigarea credibilității în fața partenerilor noștri europeni. Termenele și condițiile negociate vor trebui respectate de Guvern, de ministere și de autoritățile locale, în așa fel încât să nu pierdem granturile europene destinate României. În felul acesta, îi respectăm și pe cetățenii țării noastre. România are acum un PNRR realist, care sprijină economia și comunitățile locale, aducând beneficii directe pentru cetățeni, prin simplificarea regulilor și menținerea investițiilor în spitale, infrastructură, energie verde și digitalizare. Le mulțumesc tuturor celor implicați în aceste negocieri pentru munca din ultimele luni. A fost o negociere dificilă, dar condusă cu profesionalism și argumente solide, care a adus un rezultat bun pentru România”, a concluzionat Ilie Bolojan.
La rândul său, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a confirmat într-o conferință de presă că aprobarea oficială a venit miercuri după-amiază.
„Comisia Europeană a aprobat astăzi la ora 4:10 (16:10, n.r.) varianta finală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României – PNRR. Documentul va fi publicat pe site-ul Comisiei în perioada imediat următoare. După mai bine de trei luni de muncă intensă, de negocieri intense cu Comisia suntem astăzi în linie dreaptă”, a declarat Pîslaru.
