Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, joi, sesizările AUR, POT şi S.O.S. România privind legea referitoare la controlul utilizării spaţiului aerian şi cea care reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiunilor militare pe teritoriul statului român, stabilind că actele normative sunt constituţionale. Astfel, ambele legi merg acum la președintele Ilie Bolojan pentru promulgare. Ele intră în vigoare de când sunt publicate în Monitorul Oficial.
În luna februarie, Parlamentul a adoptat un proiect de lege care stabilește că pot fi doborâte dronele rusești care intră neautorizat pe teritoriul României, lucru care nu putea fi posibil înainte deoarece țara noastră nu se află în război.
De asemenea, senatorii și deputații au votat și pentru legea privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român, urmărește crearea cadrului juridic care să permită desfășurarea unor misiuni și operații pe teritoriul statului român de către forțele armate ale României sau ale statelor aliate dislocate pe teritoriul nostru național.
Imediat, liderii partidelor extremiste au trecut la dezinformare. AUR, POT și SOS România nu s-au oprit la declarații, ci au contestat legile la Curtea Constituțională. Aceste sesizări le-au respins judecătorii CCR joi.
Ce spune Curtea în ce privește Legea privind controlul utilizării spațiului aerian național:
În esență, Curtea a reținut că participarea și luarea de măsuri de către autoritățile militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice sau de către structurile forțelor statelor aliate și partenere pentru controlul aerian național ar trebui analizate în contextul obligațiilor asumate de România în calitatea sa de stat membru în N.A.T.O. Aderarea la N.A.T.O. presupune atât transferul unor atribute, cât și exercitarea în comun a unor competențe cu statele componente, aspect care nu afectează suveranitatea țării.
Curtea a constatat că reglementarea unei competențe partajate între structurile din instituțiile care fac parte din sistemul național de apărare și structurile forțelor statelor aliate și partenere nu aduce atingere exercițiului suveranității, în condițiile în care constituie o modalitate de apărare a spațiului aerian național, care este integrat în spațiul aerian N.A.T.O.
De asemenea, Curtea a constatat că legea criticată nu reglementează vreo soluție legislativă cu privire la organizarea de activități militare sau paramilitare, distincte de forțele armate regulate, care nu se integrează în sistemul național de apărare al României ori al forțelor armate aliate sau de coaliție.
Totodată, Curtea a constatat că „transferul de autoritate”, reglementat de dispozițiile criticate, are în vedere o acțiune de predare/preluare a controlului și comenzii de către autoritățile militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice asupra elementelor naționale din compunerea structurii de forțe a armatei care execută misiuni specifice pentru controlul utilizării spațiului aerian național, în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană și Antirachetă N.A.T.O. sau în cadrul unor coaliții, în condițiile strict prevăzute de normă, iar nu încadrarea într-o funcție militară în sistemul Ministerului Apărării Naționale.
Îndatoririle, drepturile şi libertățile cadrelor militare stabilite în Statutul cadrelor militare ori în alte legi, în acord cu Constituția, incumbă doar cadrelor militare în activitate, încadrate în structurile militare ale Ministerului Apărării Naționale, iar nu structurilor și mijloacelor militare specializate ale N.A.T.O., ori autorităților militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice, care participă, în cadru aliat sau de coaliție, la controlul spațiului aerian, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte.
Ce spune Curtea în ce privește Legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român:
În esență, Curtea a constatat, pe de o parte, că nu are competenţa să cenzureze modul de redactare a expunerii de motive concepute de legiuitor și, prin urmare, nu se poate reține încălcarea art.1 alin.(5) din Constituţie în ceea ce privește legea criticată, iar, pe de altă parte, că numai Parlamentul poate hotări, în limitele prevăzute în Constituţie, asupra conţinutului reglementărilor legale şi oportunităţii adoptării acestora.
Curtea a constatat, totodată, că „transferul de autoritate”, reglementat de legea criticată, are în vedere o acțiune de predare/preluare a controlului și comenzii, la nivel operaţional şi/sau tactic, a forţelor militare participante la desfășurarea, pe timp de pace, a unor misiuni și operații militare pe teritoriul statului român, pe linie de subordonare și executare a ordinelor comandantului forţei căruia i se subordonează, în condițiile strict prevăzute de normă, care nu are semnificația încredințării exercițiului suveranității altor subiecte de drept.
De asemenea, Curtea a constatat că legea criticată nu reglementează vreo soluție legislativă cu privire la organizarea de activități militare sau paramilitare, distincte de forțele armate regulate, care nu se integrează în sistemul național de apărare al României ori al forțelor armate aliate sau de coaliție, iar modul în care statul asigură resursele necesare realizării politicii de securitate și apărare comună constituie un aspect de oportunitate a reglementării legale, ce ține de marja de apreciere a legiuitorului.
Curtea a mai constatat că „transferul de autoritate” nu are semnificația încadrării într-o funcție militară în sistemul Ministerului Apărării Naționale a membrilor forțelor/structurilor militare străine, care participă la desfășurarea, pe timp de pace, a unor misiuni și operații militare pe teritoriul statului român.
Așa încât, îndatoririle, drepturile şi libertăţile cadrelor militare, stabilite în Statutul cadrelor militare ori în alte legi, în acord cu Constituția, incumbă doar cadrelor militare în activitate, încadrate în structurile militare ale Ministerului Apărării Naţionale, iar nu „forțelor/structurilor desemnate/structurilor militare” străine, care participă, în cadru aliat sau de coaliție, la desfășurarea, pe timp de pace, a unor misiuni și operații militare pe teritoriul statului român, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte.
Ministerul Apărării a dezmins informațiile false răspândite pe rețelele sociale că românii vor fi trimiși la luptă în Ucraina, că se va instaura o dictatură militară în România, iar comanda Armatei Române va fi cedată către NATO sau Bruxelles. MApN a criticat dur încercările de manipulare ale unor „actori statali cu o agendă contrară suveranității României”, care urmăresc să inducă panică în populație.
