Șefa Curții de Apel București, Liana Arsenie, a revenit în atenția publică printr-un interviu exclusiv acordat România TV, în care a făcut dezvăluiri extrem de grave despre modul în care, în trecut, au existat tentative de influențare directă a actului de justiție.
Magistratul, cunoscută pentru pozițiile sale ferme și pentru confruntarea deschisă cu fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, rupe tăcerea și vorbește despre presiuni, ingerințe ilegale și pericolele care planează asupra independenței justiției.
Liana Arsenie explică rolurile distincte din justiție
În debutul intervenției sale, Liana Arsenie a subliniat că declarațiile sale reprezintă un apel la memoria instituțională și la onestitatea profesională a magistraților. Aceasta a precizat clar că interacțiunile dintre judecători și procurori trebuie să respecte limitele legii și ale Constituției.
„Nu, nu sunt normale, nu sunt firești, nu sunt legale astfel de interacțiuni între corpul profesional al judecătorilor și cel al procurorilor, pentru că rolurile sunt diferite.”
Șefa Curții de Apel a explicat că justiția se înfăptuiește exclusiv prin instanțe și judecători, iar procurorul nu poate avea niciun rol în deliberare sau în stabilirea soluției. Acesta formulează acuzația, o susține în sala de judecată, iar decizia aparține doar judecătorului.
Momentul-cheie: presiunea exercitată înainte de ședință
Una dintre cele mai grave dezvăluiri făcute de Liana Arsenie vizează o intervenție directă a unui procuror, în perioada în care DNA era condus de Laura Codruța Kovesi. Aceasta a relatat că presiunea nu s-a manifestat în sala de judecată, ci în preziua ședinței.
„Presiunea, cu excepția celei din sala de judecată, a existat în preziua ședinței, când doamna procuror a venit la mine în birou și mi-a spus în mod expres care trebuia să fie soluția în cauza respectivă.”
Magistratul a precizat că a fost șocată de această situație, întrucât nu și-a imaginat că un procuror ar putea intra în biroul judecătorului pentru a indica soluția într-un dosar aflat pe rol.
O ingerință fără precedent în cariera unui judecător
Liana Arsenie a explicat că procurorul a venit neanunțat, s-a prezentat și a comunicat explicit ce decizie ar trebui pronunțată.
„Nu, nu, trebuie să trimiteți la Înalta Curte.”
Șefa Curții de Apel a subliniat că o astfel de conduită este complet în afara cadrului legal, deoarece procurorul nu participă la studierea cauzei înainte de ședință și nu are niciun drept de a influența deliberarea.
„Deliberarea este apanajul exclusiv al judecătorului. În niciun caz procurorul nu participă la studierea cauzei înainte de ședință. Nu există un astfel de cadru legal.”
Dosarul Lia Olguța Vasilescu și refuzul speculațiilor
Întrebată dacă presiunile ar fi fost generate de faptul că dosarul o viza pe Lia Olguța Vasilescu, Liana Arsenie a refuzat să facă speculații.
„Nu fac speculații. Pot prezenta fapte și dovezi.”
Aceasta a mai precizat că, după acel moment, nu au mai existat alte interacțiuni cu procurorul respectiv, nici înainte, nici după ședință, și că nu au existat amenințări ulterioare.
Protocoalele și ancheta Inspecției Judiciare
În contextul discuțiilor despre protocoalele cu SRI și așa-numitele „plicuri galbene”, Liana Arsenie a declarat că personal nu a primit niciodată un astfel de plic. Totuși, a indicat că răspunsurile privind aceste practici pot fi găsite în ancheta Inspecției Judiciare din 2019.
„Acolo există suficiente date care pot contura o imagine reală a ceea ce s-a întâmplat cu acele protocoale aflate în afara cadrului legal.”
Presiuni concentrate asupra unor piloni ai justiției
Liana Arsenie a atras atenția asupra faptului că, în prezent, presiunile publice nu sunt îndreptate asupra întregului sistem, ci asupra unor persoane și instituții-cheie.
DNA, Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel București sunt, în opinia sa, piloni esențiali ai sistemului judiciar, iar slăbirea lor poate crea premise extrem de periculoase pentru statul de drept.
Avertisment privind tentativa de preluare a puterii judecătorești
Deși a precizat că nu a simțit presiuni politice directe de când ocupă funcția de președintă a Curții de Apel București, Liana Arsenie a lansat un avertisment ferm.
„În prezent însă vedem o dorință clară și accentuată de preluare a puterii judecătorești.”
Aceasta a explicat că slăbirea justiției nu se face doar prin numiri sau modificări legislative, ci și prin divizarea corpului magistraților și prin instigarea opiniei publice împotriva judecătorilor.
„Judecătorul trebuie să fie liber de orice fel de presiune. Dincolo de așteptările mediatice sau politice, exercitarea acestor presiuni duce la slăbirea statului de drept.”
Declarațiile Lianei Arsenie readuc în prim-plan una dintre cele mai sensibile teme ale ultimilor ani: independența justiției și riscurile reale generate de ingerințe, presiuni și manipulări care pot afecta grav funcționarea statului de drept în România.
